Isus i-a zis: De atâta vreme sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: Arată-ne pe Tatăl?
Ce mare har este să-L vezi pe Hristos, adică să vii la El şi să te uneşti cu El.
Atât de mulţi oameni au avut ochi dar nu L-au văzut, fiindcă n-au dorit să asculte Cuvântul Lui.
Au avut urechi dar nu L-au auzit, fiindcă au ascultat mai bucuros pe diavolul.
Au avut ocazie dar n-au folosit-o să vină la Isus.
Au avut timp dar nu l-au înţeles să-l folosească bine.
Şi astfel Hristos a trecut pe lângă ei fără să-L vadă, în cei ce-L purtau şi între cei ce-L ascultau.
A stat între ei şi fără să-L cunoască.
Şi a plecat de la ei fără să fi ştiut că a fost.
Iată că în Ziua Judecăţii, nici cei de la dreapta nici cei de la stânga Împăratului, nu-şi aduceau aminte să-L fi văzut gol sau flămând sau străin sau bolnav sau în temniţă, cum le zicea El (Matei 25, 34-46).
Câţi dintre cei care îşi deschid astăzi mâna, şi casa, şi inima, - văd într-adevăr că Acel care intră pe poarta lor, sau stă la masa lor sau se odihneşte în patul lor, este El, Isus Împăratul Ceresc, - care vine sub înfăţişarea asta la ei?
Câţi din cei ce merg la auzirea Cuvântului Lui Sfânt, văd Cartea Scripturilor în Mâna Lui,
ori ascultă prin cel ce vorbeşte, Glasul Gurii Lui?
Câţi din cei îndemnaţi spre binefacere, spre înfrânare, spre rugăciune, spre osteneli, spre curăţie,
sau sunt mustraţi pentru lipsa acestora,
- văd într-adevăr pe Hristos în cel care vorbeşte, în cel care mustră, în cel care îndeamnă?
Cine vede la poarta lui numai pe un om,
cine vede la masa lui numai un pământean
şi cine vede în casa lui numai un semen,
- acela se va purta cu cel venit după inima sa, după dispoziţia sa şi după mâna sa.
Dar cine Îl vede pe Hristos în fiecare din aceştia, acela se va purta după Cuvântul Lui Sfânt şi cutremurător, având grijă de a face şi de a fi faţă de fiecare astfel de oaspe venit în casa lui - totdeauna aşa cum i-ar fi lui Dumnezeu, nu unui om.
Cine vede în biserică sau în adunare vorbind numai pe om şi aude numai un cuvânt omenesc, acela vine când vrea la biserică, iese când îi place de la adunare.
Aceluia, dacă îi este sete, nu aşteaptă până când trebuie să plece, ci iese şi caută apă să bea,
aceluia dacă îi este somn, nu aşteaptă până când ajunge acasă să se culce în pat, ci doarme în biserică fără ruşine,
aceluia dacă îi vine pe limbă o vorbă nu-şi opreşte limba, ci o spune, ori în dreapta ori în stânga, nu-i pasă...
acela ori de câte ori aude uşa se uită înapoi ca să vadă cine vine, ori cine iese,
acela ori de câte ori şopteşte cineva, trage cu urechea ca să audă şoapta omului, şi nu să asculte Cuvântul Sfânt
şi ori de câte ori îi vine, se scoală, se întoarce, se mută, fără sfială, fără ruşine, fără teamă...
Ce mai poate vedea?
Ce mai poate auzi?
Şi ce mai poate învăţa - un astfel de om neascultător şi nepăsător, atunci de la Hristos? Chiar când este lângă el şi în faţa lui!
- Cine primeşte un sfat cu îndărătnicie
şi un îndemn cu nepăsare
şi o mustrare cu mânie
şi o îndrumare cu silă
şi o învăţătură cu dispreţ
şi un frate cu răceală
şi o încercare cu cârtiri,
- acela cum să-L vadă pe Hristos? Şi cum să ajungă la Tatăl?
Nu suflete al meu!
- tu să nu fii aşa!
Ci dacă ai văzut odată pe Hristos şi ai auzit vreodată Cuvântul Lui, atunci toată umblarea ta printre oameni, printre lucruri şi printre împrejurări, să fie o umblare din care să se vadă că tu L-ai văzut pe Hristos.
Căci ochii care L-au văzut pe El vor purta până la moarte ori pe unde ar umbla, lumina, curăţia, limpezimea, blândeţea şi căldura Lui.
Buzele care s-au atins de El vor purta şi în cuvântul şi în tăcerea lor pecetea harului Lui.
Mâinile care L-au atins nu se vor mai întina cu nimic lumesc, ci vor umbla numai făcând bine.
Şi toată fiinţa acelui care L-a cunoscut odată pe Isus, va fi plină de acel farmec care îl lasă Hristos, oricui se atinge odată de El.
Frate, dacă într-adevăr L-ai văzut pe Hristos nici tu nu vei putea fi fericit decât făcând aşa.
Binecuvântare şi slavă veşnică Ţie Doamne Isuse, care sfinţeşti pe toţi cei de care Te atingi Tu şi îi sfinţeşti pe toţi acei ce se ating ei de Tine.
Binecuvântat şi slăvit să fii Tu, căci prin Tine oricine Te vede, Îl vede pe Tatăl.
Oricine Te ascultă, Îl ascultă pe Tatăl
şi oricine Te are, Îl are pe Tatăl.
Te rugăm Doamne Isuse ajută-i pe toţi cei care spun că Te-au văzut, să arate acest lucru cu toată fiinţa lor.
Iar pe cei care încă nu Te-au văzut, fă-i să nu moară până ce Te vor vedea.
Ca să aibă astfel şi ei cea mai mare fericire prin Tine: descoperirea Tatălui.
Şi prin cunoaşterea Lui, totul.
Amin.