
Isus i-a zis: De atâta vreme sunt cu voi și nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: Arată-ne pe Tatăl?
Ce mare har este să-L vezi pe Hristos, adică să vii la El și să te unești cu El.
Atât de mulți oameni au avut ochi dar nu L-au văzut, fiindcă n-au dorit să asculte Cuvântul Lui.
Au avut urechi dar nu L-au auzit, fiindcă au ascultat mai bucuros pe diavolul.
Au avut ocazie dar n-au folosit-o să vină la Isus.
Au avut timp dar nu l-au înțeles să-l folosească bine.
Și astfel Hristos a trecut pe lângă ei fără să-L vadă, în cei ce-L purtau și între cei ce-L ascultau.
A stat între ei și fără să-L cunoască.
Și a plecat de la ei fără să fi știut că a fost.
Iată că în Ziua Judecății, nici cei de la dreapta nici cei de la stânga Împăratului, nu-și aduceau aminte să-L fi văzut gol sau flămând sau străin sau bolnav sau în temniță, cum le zicea El (Matei 25, 34-46).
Câți dintre cei care își deschid astăzi mâna, și casa, și inima, - văd într-adevăr că Acel care intră pe poarta lor, sau stă la masa lor sau se odihnește în patul lor, este El, Isus Împăratul Ceresc, - care vine sub înfățișarea asta la ei?
Câți din cei ce merg la auzirea Cuvântului Lui Sfânt, văd Cartea Scripturilor în Mâna Lui,
ori ascultă prin cel ce vorbește, Glasul Gurii Lui?
Câți din cei îndemnați spre binefacere, spre înfrânare, spre rugăciune, spre osteneli, spre curăție,
sau sunt mustrați pentru lipsa acestora,
- văd într-adevăr pe Hristos în cel care vorbește, în cel care mustră, în cel care îndeamnă?
Cine vede la poarta lui numai pe un om,
cine vede la masa lui numai un pământean
și cine vede în casa lui numai un semen,
- acela se va purta cu cel venit după inima sa, după dispoziția sa și după mâna sa.
Dar cine Îl vede pe Hristos în fiecare din aceștia, acela se va purta după Cuvântul Lui Sfânt și cutremurător, având grijă de a face și de a fi față de fiecare astfel de oaspe venit în casa lui - totdeauna așa cum i-ar fi lui Dumnezeu, nu unui om.
Cine vede în biserică sau în adunare vorbind numai pe om și aude numai un cuvânt omenesc, acela vine când vrea la biserică, iese când îi place de la adunare.
Aceluia, dacă îi este sete, nu așteaptă până când trebuie să plece, ci iese și caută apă să bea,
aceluia dacă îi este somn, nu așteaptă până când ajunge acasă să se culce în pat, ci doarme în biserică fără rușine,
aceluia dacă îi vine pe limbă o vorbă nu-și oprește limba, ci o spune, ori în dreapta ori în stânga, nu-i pasă...
acela ori de câte ori aude ușa se uită înapoi ca să vadă cine vine, ori cine iese,
acela ori de câte ori șoptește cineva, trage cu urechea ca să audă șoapta omului, și nu să asculte Cuvântul Sfânt
și ori de câte ori îi vine, se scoală, se întoarce, se mută, fără sfială, fără rușine, fără teamă...
Ce mai poate vedea?
Ce mai poate auzi?
Și ce mai poate învăța - un astfel de om neascultător și nepăsător, atunci de la Hristos? Chiar când este lângă el și în fața lui!
- Cine primește un sfat cu îndărătnicie
și un îndemn cu nepăsare
și o mustrare cu mânie
și o îndrumare cu silă
și o învățătură cu dispreț
și un frate cu răceală
și o încercare cu cârtiri,
- acela cum să-L vadă pe Hristos? Și cum să ajungă la Tatăl?
Nu suflete al meu!
- tu să nu fii așa!
Ci dacă ai văzut odată pe Hristos și ai auzit vreodată Cuvântul Lui, atunci toată umblarea ta printre oameni, printre lucruri și printre împrejurări, să fie o umblare din care să se vadă că tu L-ai văzut pe Hristos.
Căci ochii care L-au văzut pe El vor purta până la moarte ori pe unde ar umbla, lumina, curăția, limpezimea, blândețea și căldura Lui.
Buzele care s-au atins de El vor purta și în cuvântul și în tăcerea lor pecetea harului Lui.
Mâinile care L-au atins nu se vor mai întina cu nimic lumesc, ci vor umbla numai făcând bine.
Și toată ființa acelui care L-a cunoscut odată pe Isus, va fi plină de acel farmec care îl lasă Hristos, oricui se atinge odată de El.
Frate, dacă într-adevăr L-ai văzut pe Hristos nici tu nu vei putea fi fericit decât făcând așa.
Binecuvântare și slavă veșnică Ție Doamne Isuse, care sfințești pe toți cei de care Te atingi Tu și îi sfințești pe toți acei ce se ating ei de Tine.
Binecuvântat și slăvit să fii Tu, căci prin Tine oricine Te vede, Îl vede pe Tatăl.
Oricine Te ascultă, Îl ascultă pe Tatăl
și oricine Te are, Îl are pe Tatăl.
Te rugăm Doamne Isuse ajută-i pe toți cei care spun că Te-au văzut, să arate acest lucru cu toată ființa lor.
Iar pe cei care încă nu Te-au văzut, fă-i să nu moară până ce Te vor vedea.
Ca să aibă astfel și ei cea mai mare fericire prin Tine: descoperirea Tatălui.
Și prin cunoașterea Lui, totul.
Amin.