Foto Traian Dorz

Cine Mă vede pe Mine

Traian Dorz - Hristos - Împăratul nostru

Și cine Mă vede pe Mine, vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
Domnul Isus a spus: Cine Mă vede pe Mine, vede pe Cel ce M-a trimes pe Mine.
Da, cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl (Ioan 14, 9).
Într-adevăr demult El era Tatăl și Tatăl era El.
Într-adevăr demult Fiul era Una și Unul cu Tatăl:
- nu numai una, ci și Unul.
Tot așa într-atât de mult Domnul Isus Hristos, a venit să Se unească cu ai Săi, încât a spus: Mă rog ca toți să fie una cum Tu Părinte ești în Mine și Eu în Tine...
- ei să fie una în Noi...
și ei cu ei să fie una așa cum și Noi suntem una...
Tu în ei și Tu în Mine...
- în chip desăvârșit, una (Ioan 17, 21-23)
- în chip desăvârșit, unul!
În chip desăvârșit, una și unul în așa fel încât oricine îi va vedea pe ei să-L vadă pe Cel ce i-a trimis. Pe El în ei, pe ei în El. Celor ce îi văd pe ei să li se pară că-L văd pe Isus.
Celor ce-i aud pe ei să li se pară că-L aud pe El.
Celor ce-i primesc pe ei să pară și să creadă că Îl primesc și că-L aud pe El.
Aceasta înseamnă: Cine vă primește pe voi, pe Mine Mă primește.
Atunci fiecare ucenic va fi un locțiitor al Învățătorului și Domnului Isus.
Fiecare vestitor, ar fi ca un glas al Lui.
Fiecare îndrumător, ar fi un arătător al lui Isus, ca un deget al Său, cu care arată Hristos Calea...
Viața ordonată este una din cele mai Dumnezeiești virtuți:
aceasta înseamnă să faci totul bine și totul la timp,
- adică să nu întârzii niciodată de la rugăciune și de la meditație,
- să-ți plătești orice datorie la timpul ei și față de orice la vremea sa.
- Să dai orice ajutor, orice sfat, orice exemplu când trebuie, cui trebuie, unde trebuie și cât trebuie.
- Să te silești întotdeauna spre o tot mai mare sfințire lăuntrică, nu pentru ochii oamenilor, ci pentru ai Domnului.
- Să sui spre o tot mai demnă, mai cinstită și mai folositoare viață în afară, printre cei între care ești.
- Să fii măsurat în vorbire, chibzuit în fapte, mărginit în dorințe.
- Să fii atent cu oricine, încrezător în mai puțini și cuviincios cu toți.
- Să fii mulțumitor pentru orice, îndatoritor față de oricine și punctual oriunde.
- Să fii serios în mulțime, iubitor în familie, smerit între frați și sfânt în singurătate.
- Să iubești înfrânarea oricând, bunătatea oriunde și dreptatea oricui.
- Să umbli evlavios cu orice om, să stai numai cât ești folositor în orice loc.
- Și să cauți a fi ca Hristos în tot timpul și-n tot locul.
Atunci cine te va vedea pe tine se va gândi totdeauna la Hristos
și va fi îndemnat să te urmeze către El.
Atunci viața ta ordonată, va revărsa mereu binecuvântarea spre tine, bucurie spre alții și slavă spre Dumnezeu.
Cine trăiește în felul acesta va umbla mereu în prezența lui Dumnezeu, în lumina lui Hristos și în roadele Duhului Sfânt.
Va avea în mintea lui sănătoasă inteligența înțelepciunii cerești.
Va avea rugăciunea totdeauna fierbinte și cuvânt totdeauna ziditor.
Va căuta să placă totdeauna lui Dumnezeu, chiar dacă ar întâmpina orice împotrivire din partea lumii.
Va vorbi totdeauna adevărul simțit, blând, respectuos, dar hotărât.
Va înțelege pe oricine, va învăța de la toți și va fi pildă tuturor.
O, desigur, nu dintr-o dată se ajunge la starea aceasta, dar cui își dă toate silințele, harul Domnului Isus îi ajută să ajungă.
Întrebarea este numai cât ne dăm noi silințele, cu voința de a ajunge. Cât luptăm și cât lucrăm pentru aceasta!
O, suflete al meu, ce văd la tine oare și ce văd în tine aceia care Îl caută pe Domnul?
Cât văd cu tine, și cât văd prin tine, oamenii pe Hristos?
Câți se apropie de Dumnezeu din pricina ta - și câți se depărtează și mai mult văzând faptele tale (Rom. 2, 24).
Acestea ar trebui să fie zilnic întrebările pe care ar trebui să ni le punem toți,
pentru a ne strădui să ajungem cât mai curând să le dăm un vrednic răspuns.
Slavă Ție Isuse Doamne, Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, la care privim neîncetat, putând trăi în lumină după cum Tu Însuți ești Lumină,
- și ne putem bucura pe veci de putere și de ajutor, pentru orice lucru și cuvânt bun al nostru.
Slavă Ție Doamne Isuse, pentru sfinții Tăi apostoli și mărturisitori, care pentru bucuria pe care le-ai pus-o Tu înainte, au disprețuit slava lumii, au nesocotit rușinea și au biruit moartea, rămânând alipiți de Tine și credincioși Adevărului, precum ai fost Tu Tatălui Ceresc,
prin orice încercări au trebuit să treacă, numai ca să Te poată arăta pe Tine înaintea oamenilor.
Te rugăm mereu și mereu Isuse Doamne, nu lăsa niciodată Biserica Ta, cât va fi ea pe pământ, fără astfel de mărturisitori și ucenici ai Tăi.
Și nu lăsa Sfânta Ta Evanghelie și Sfântul Tău Adevăr, cât vor mai fi ele în luptă cu întunericul și cu minciuna,
nu ne lăsa fără astfel de purtători ai Feței Tale și umblători în chipul Tău.
Ci fă-ne și pe noi înșine, Doamne Isuse, să ne străduim cu toată grija și cu tot dinadinsul, spre a putea ajunge la starea și la vrednicia de a Te purta pe Tine
și de a Te arăta pe Tine, în chip fericit, tuturor celor care vor privi cu grijă și vor cerceta în necruțare viața noastră.
Amin.
Articol 92 din 103
Folosește săgețile ← → pentru navigare