Cum stăm cu cele două clădiri: cu cea de la Matei cap. 7, vers.27 și cu cea de la 1 Cor, cap. 3, vers. 9-15?

În Biblie sunt două clădiri șubrede. Una e la Matei 7, 27. Pe aceasta o răstoarnă vânturile și apele, pentru că n-avea temelia pe piatră. Alta e la 1 Corinteni 3, 15. Aceasta are temelie, dar materialul clădit pe această temelie e slab și nu rezistă focului.

Să lămurim această învățătură. Pe cea de la Matei 7, 27 am tâlcuit-o în cartea cu Pildele Mântuitorului, pe larg, la pag. 64. Acum să luăm pe cea de la 1 Corinteni, cap. 3. O vom explica în legătură cu o istorioară.

Un tânăr bogat, care trăia în desfătările lumii și de cele sufletești nici habar nu avea, avu într-o noapte un vis mântuitor.

Se făcea că ajunsese în rai și se desfăta în frumusețile de acolo, însoțit fiind de Ap. Petru, care îi dădea explicațiile de lipsă. Într-un loc văzu clădindu-se un palat strălucitor. Tot materialul ce se folosea la zidit era de aur și argint strălucitor.

- Pentru cine se clădește acest palat măreț?

- Pentru Nicolae, servitorul tău, răspunse Ap. Petru.

- Pentru servitorul meu? - întrebă mirat tânărul... Dar Nicolae, servitorul meu, nici nu va ști să folosească un astfel de palat... El locuiește într-o căsuță mică... El se va rătăci întrun astfel de palat.

Ap. Petru nu răspunse nimic. Merseră mai departe și ajunseră într-un loc unde se clădea un bordei foarte șubred și slab. Maestrul care lucra la el încerca să-i facă pereții cu trestie, fân și paie, pe care le lega la un loc, le presa și apoi le lipea cu lut.

- Dar asta ce înseamnă? - întrebă tânărul mirat. Așa ceva n-am mai văzut în viața mea... să clădească cineva cu paie și fân?... O mică scânteie va preface în scrum și cenușă o astfel de casă de paie... Și pentru cine se clădește acest bordei șubred?

- Pentru tine! răspunse Ap. Petru.

- Cum? Pentru mine? întrebă tânărul mirat... O, nu... Acest lucru nu se poate... Eu am locuit până acum într-un palat... Într-un astfel de bordei n-aș putea trăi nici un singur minut.

- Și totuși - răspunse cu apăs Ap. Petru - acest bordei se clădește pentru tine. Să știi, iubite tinere, că aici în rai, Maestrul nostru Cel ceresc (Dumnezeu) clădește pentru fiecare om o casă (2 Cor 5, 1). Dar materialul la casa asta îl dă omul, de pe pământ. Și pe urmă focul va decide de poate rămâne casa aceea sau ba (1 Cor 3, 13). Servitorul tău, Nicolae, trăiește o viață de rugăciune și de fapte bune; el dă materialul ce rămâne: aur și argint. Dar tu trăiești o viață de desfătări lumești; tu dai materialul ce nu va rezista focului: paie, trestie și fân.

În decursul acestei vorbiri, bordeiul luase foc și trosnea din toate încheieturile.

În zgomotul acestui trosnet, tânărul se deșteptă din somn, îngrozit peste măsură și tremurând de frică. Visul acesta i-a străpuns inima și viața... A ieșit din lume și a început să strângă material trainic pentru casa lui cea veșnică.

Dragă cititorule! Temelia mântuirii noastre este Iisus Hristos (1 Cor 3, 11). „Dar fiecare să ia bine seama cum clădește deasupra acestei temelii” (1 Cor 3, 10). „Iar dacă clădește cineva pe această temelie aur, argint, pietre scumpe sau dacă clădește paie, fân, trestie, lucrarea fiecăruia va fi dată pe față: Ziua Domnului (Judecata de Apoi) o va face cunoscută, căci se va descoperi în foc. Și focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia” (1 Cor 3, 12-13).

Dragă cititorule! Tu ce fel de material dai pentru clădirea „casei” tale celei din cer? Dacă te-ai apuca să-ți clădești o casă din paie și fân, ar zice lumea că ești clătit la minte. Și faci acest lucru pentru casa ta cea veșnică? O, nu mai stărui, iubitul meu, în această nebunie de suflet pierzătoare! Pune pe inima ta învățătura de mai sus și începe îndată să-ți strângi material trainic pentru locuința ta cea veșnică!

«Oastea Domnului» nr. 44 / 1 nov. 1931, p. 3