Cum zorii cheamă ziua
Traian Dorz - Cântarea Cântărilor mele
Cum zorii cheamă ziua
și-amurgul cheamă luna
cum vulturul nălțimea
cum muntele furtuna
cum dorul revederea...
- așa Te chem întruna
să fiu cu Tine Doamne
al Tău pe totdeauna
în jertfă și-n iubire
cu Tine să fiu una
să-mi fii pe veșnicie
și Capul și Cununa.
În ochii mei s-aprinde
din graiul Tău lumină
în graiul meu așează
vorbirea Ta divină -
pe fața mea coboară
lumina Ta senină
fă-mi pașii totdeauna
cărarea Ta s-o țină
iar mâinile cu lucrul
din via Ta, mi-mbină
cu pacea Ta adâncul
și gândul mi-l alină
viața mea să fie
pe veci de pace plină
precum pe munte seara
e liniște deplină...
Întregile-mi dorințe
în una să revină:
- să fiu în Tine una
ca ramul în tulpină...
Ființa mea în Tine
deplin să se-ntregească
din moartea firii mele
Viața Ta să crească
pe fața mea lumina
blândeții să zâmbească
iubirea Ta din mine
pe toți să-i cucerească,
credința să m-aprindă
nădejdea mă-ntărească
și Adevăru-n mine
deplin să strălucească
ca ochii Tăi Isuse
cu drag să mă privească.
Acei ce-o să mă vadă
de Tine să dorească
cei ce mă vor cunoaște
să vrea să Te cunoască
toți cei ce-o să m-audă
Cuvântu-Ți să-L primească,
viața mea, dorința
de Cer să le-o trezească
- pe urma mea spre Tine
s-ajungă să pășească
și Ție-a lor iubire
întreagă s-o jertfească
o inimă fierbinte
din toți să Te iubească
iar când veni-va clipa
ce veșnic o să crească
Lumina Feței Tale
din toți să strălucească.