Cuvânt înainte
Pr. Iosif Trifa - Fiul cel pierdut
la ediţia a II-a
În vestirea Evangheliei, Iisus Mântuitorul n-a predicat oamenilor în glas de filozofie grea şi neînţeleasă. Iisus Mântuitorul a fost şi aici un învăţător neîntrecut. El a folosit pilde şi asemănări luate din viaţa şi priceperea oamenilor. El a folosit învăţături atât de simple, încât şi pruncii le pot pricepe - şi totuşi atât de adânci, încât în ele încape tot adâncul înţelepciunii.
Minunate sunt, în special, pildele Mântuitorului. Pentru trezirea păcătoşilor şi întoarcerea lor la Dumnezeu, nimic nu lucrează cu atâta putere ca pildele Mântuitorului.
Minunată şi neîntrecută este îndeosebi pilda cu fiul cel pierdut. Preoţi din toate timpurile au predicat această pildă; poeţii au cântat-o, pictorii au zugrăvit-o... Ea va rămâne până la sfârşitul veacurilor una dintre cele mai mişcătoare chemări ale Dumnezeirii, va rămâne ca un cântec dulce al iubirii cereşti, ca o chemare dulce a Tatălui ceresc.
Milioane şi milioane de suflete a scos această pildă din căile pierzării. Milioane şi milioane de suflete au plâns cu fiul cel pierdut, s-au întors cu el „acasă” şi au căzut cu el în braţele Tatălui ceresc...
Cu ajutor de la Domnul de sus, în cartea de faţă am tâlcuit pe larg această pildă şi o slobozim în lume - tipărită a doua oară - ca pe un strigăt de întoarcere la Dumnezeu.
Domnul să binecuvânteze cu folos de mântuire sufletească pe cei ce o vor citi şi răspândi.
Sibiu, 15 martie 1937
Preot Iosif Trifa, redactorul foii «Isus Biruitorul»