Cuvântul te judecă
Traian Dorz - Crucea Mântuitoare
1 - Fiecare Cuvânt al lui Dumnezeu pe care nu L-am ascultat, este plânsul nostru, căci El ne însoțește tot drumul vieții.
Cu Cuvântul lui Dumnezeu trebuie ori să ne împăcăm zilnic, ori să ne luptăm zilnic.
La sfârșitul fiecărei zile sau nopți, El Se duce împreună cu ziua noastră sau cu noaptea noastră, ca să ne laude dacă L-am împlinit sau ca să ne învinuiască dacă nu L-am ascultat.
După cum este scris: Cuvântul pe care l-ați auzit, acela vă va judeca.
2 - Fiecare cuvânt al nostru, este la fel pârâșul nostru.
Mai putem noi să vorbim orice și oricui, când știm că fiecare cuvânt al nostru este scris și înregistrat, - și el merge înainte la judecată?
Nu știm noi oare că este scris: din cuvintele tale vei fi scos fără de vină și din cuvintele tale vei fi osândit?
3 - Tot așa ne va judeca Cuvântul lui Dumnezeu pe care L-am spus, dar nu L-am împlinit. L-am spus numai pentru alții - dar nu și pentru noi.
Ne va judeca pentru că nu L-am crezut, deși L-am spus. Fiindcă dacă L-am fi crezut, atunci L-am fi și împlinit cu fapta și cu adevărul, nu numai cu limba și cu buzele.
4 - Ne va judeca și cuvântul nostru, fiecare cuvânt al nostru pe care îl spunem, aducându-ne ori laudele Domnului și Mântuitorului nostru când El va sta pe Tronul cel Mare și Alb, ori osândirea Lui, - după felul cum cuvântul nostru a fost pentru adevăr sau împotriva adevărului. Pentru Dumnezeu, sau împotriva Lui.
Ne va judeca și tăcerea noastră, fiindcă și prin ea noi putem să ne unim cu dreptatea sau cu nedreptatea. Putem apăra sau osândi nevinovăția. Putem arăta sau ascunde adevărul.
5 - Dacă putem să ne ridicăm în fața altora și să vorbim ore întregi, fără să spunem până la urmă nimic
vorbele noastre sunt frunze fără rod,
pleavă fără grâu
și zgură fără aur.
Astfel de vorbe vor fi niște judecători neînduplecați pentru noi, fiindcă timpul pe care alții l-au pierdut din vina noastră este o pierdere de neînlocuit.
6 - Cine pune sub literele versetelor Domnului, gândurile sale omenești și în locul Cuvintelor lui Hristos răstălmăcirile sale,
acela este un stricător al adevărului și un călcător al Cuvântului lui Dumnezeu.
Un astfel de vinovat este oricine nu rămâne smerit în ascultarea învățăturii de la început. Și sincer în umblarea cu frații dintâi.
Legământul dintâi este singurul legământ adevărat. În afară de acesta oricare altul este o minciună.
7 - Să nu putem vorbi orice.
Nici să putem umbla oricum.
și să umblăm numai în dragostea și părtășia frățească.
Plini de un sfânt cutremur, să nu uităm niciodată că fiecare gând, fiecare cuvânt și fiecare faptă, ne vor fi trecute prin fața Judecății Dumnezeiești.
8 - Felul cum asculți, are cea mai mare însemnătate în tot ce auzi.
Dacă asculți atent, - vei auzi adevărul.
Dacă asculți distrat, vei auzi nimicuri.
Dacă asculți rău, vei auzi minciuni.
Dacă asculți vrăjmaș, - vei auzi satanic.
9 - Oricât de curată ar fi inima unui vorbitor,
oricât de cinstite gândurile lui,
oricât de sinceră i-ar fi inima
și oricât de bogat, de înțelept și de cald i-ar fi cuvântul,
- dacă mintea celor care îl aud este întunecată,
și dacă inima lor care judecă cuvântul este rea
- urechile lor nu vor înțelege decât ceea ce se poate interpreta rău. Și inima nu va primi decât ceea ce se poate judeca vrăjmaș.
10 - Oricât de puțin ar putea spune cineva din multul adevăr
și oricât de slab ar fi un vorbitor al Cuvântului Sfânt,
- sufletul bun și smerit, care ascultă cu un gând curat va înțelege totdeauna îndeajuns, pentru a ști și a face Voia lui Dumnezeu.
Totul depinde de felul cum asculți ceea ce auzi!
11 - Primejdia obișnuinței cu neascultarea, ori cu ușurătatea și cu amânarea, - este mare, este adeseori mortală
aceasta te va duce să disprețuiești pe cel ce vorbește
te va face să auzi rău și sucit
și să înțelegi tocmai pe dos ceea ce ai auzit.
Iar aceasta este o sinucidere a sufletului.
12 - Dacă vrei să nu-ți pierzi în zadar timpul ascultării unei vorbiri, caută să fii atent la tot ce se spune.
Atunci vei înțelege nu numai sunetul cuvintelor, ci și duhul lor. Vei afla nu numai înțelesul vorbelor ci mai ales al gândului ascuns sub vorbe.
Și acela este adevărul.
13 - Numai când cunoști adevărul dintr-un cuvânt sau dintr-un om atunci ascultarea lui te va învăța sau te va trezi
te va apropia - sau te va îndepărta
te va uni pe veci cu duhul și cu scopul celui care vorbește,
- sau te va depărta pe veci de el.
14 - Dacă ai în tine Duhul Adevărului și dacă te însuflețește scopul Lui, atunci vorbește totdeauna în așa fel încât acei care te aud să nu fie ispitiți să înțeleagă altceva
sau să nu fie în stare a înțelege nimic.
Dă-ți toate silințele ca atunci când vorbești să spui totul clar, cinstit, curajos, convins și cald
ca să fii înțeles așa!
15 - Pregătește-te bine totdeauna de a vorbi.
Nu te ridica să vorbești, dacă nu ai nimic precis și însemnat de spus.
E păcat de timpul tău. Și mai ales de al ascultătorilor.
16 - Obișnuiește-te să vorbești numai atâta vreme cât ai ceva precis și important de spus... Apoi taci
și lasă cuvântul pe care l-ai spus, să lucreze mai departe în inimile celor care l-au auzit.
17 - Până când n-ai spus ceea ce se cuvenea să spui, nu tăcea!
Fețele ascultătorilor îți arată când trebuie să taci. După ele vei vedea limpede cât de puțin sau de mult ai spus. Învață să le înțelegi și să le asculți.
Măsura exactă ți-o dă lumina lui Dumnezeu din tine, dar și fețele ascultătorilor din adunare sau biserică.
Numai mândria sau îndărătnicia ta, să nu te împiedice a le asculta pe aceste două, când îți vor spune: ajunge!
18 - În timpul vorbirii tale, ascultă mereu la Hristos, la Duhul și la Glasul Lui care îți vorbește
și gândește-te din când în când la sufletele care te ascultă
privește să fii atent tot timpul la starea celor ce te aud.
Atunci vei ști limpede cât să vorbești și când să taci.
Iar când știi, fă așa.
Atunci totdeauna vei avea și ce să spui cu folos
și cine să te asculte cu plăcere.
19 - Ascultătorule al Cuvântului Sfânt, ia seama bine la felul cum asculți la cel ce-ți vorbește.
Să nu sucești nici gândul vorbitorului și nici înțelesul cuvântului său
ca nu cumva să spui ce n-a spus vorbitorul
și să scoți ce n-a înțeles Cuvântul
făcându-te stricător al adevărului
și judecător al dragostei.
20 - Dacă nu înțelegi nimic, e rău
dar dacă înțelegi rău ceea ce este spus bine, aceasta este de o mie de ori mai rău.
Și dacă este mare răspunderea celui care vorbește pentru ce vorbește, atunci este tot așa de mare și răspunderea celor ce ascultă pentru felul cum ascultă.
O Duhule al Adevărului, ajută-ne să vorbim bine
să ascultăm bine
și să împlinim bine.
Amin.