Marea și ultima biruință
Traian Dorz - Crucea Mântuitoare
1 - Marea și ultima biruință va fi a Domnului și Împăratului nostru Isus Hristos.
Pot să se fălească și să se îngâmfe acum toți vrăjmașii lui Dumnezeu,
pot să se laude și să râdă acum toți cei necredincioși,
pot să se urzească acum împotriva Domnului Hristos, tot felul de planuri nimicitoare, pot să se facă tot felul de legi, să se ia orice fel de măsuri - la vremea Lui, tot El va birui.
Nimic pe lumea asta nu va putea nici opri și nici întârzia nici măcar cu o clipă venirea biruinței lui Isus Biruitorul.
2 - Lumea și mai-marii ei, pot acum să batjocorească Numele Domnului și Dumnezeului nostru,
să-I interzică credința Sa,
să-i disprețuiască Cuvântul Său și înștiințările Lui,
pot să-I ardă Cărțile Sale și să facă tot ce le este îngăduit împotriva lui Hristos și împotriva alor Lui
- vine Clipa, vine Ziua, vine Veșnicia Biruinței Lui, pe care nici o putere de nicăieri nu o va putea nici împiedica și nici ocoli.
Fie siguri de asta, toți vrăjmașii și toți prietenii Lui.
3 - Vine Clipa, vine Ziua, vine Veșnicia lui Hristos Biruitorul și a Biruinței Lui.
În acea clipeală de ochi, toți cei potrivnici vor fi zdrobiți.
Toate urzelile împotriva Lui, vor fi spulberate
ca fumul într-un vârtej se vor risipi
și ca ceara într-un foc puternic vor fi topiți, - întocmai cum le-a fost profețit.
Fie siguri de asta cei ce sunt acum sus, - și cei ce sunt jos.
4 - În locul tuturor idolilor și ideologiilor omenești va fi înălțat numai Hristos, Împăratul și Biruitorul Veșnic.
În locul tuturor sistemelor și filozofiilor mincinoase omenești, - va fi înălțată numai Evanghelia Lui, Calea Lui, Ordinea Lui, - singurele fericite și adevărate.
Și în locul tuturor numelor omului, va fi înălțat pe vecii vecilor numai Numele Lui, Singurul vrednic de toată cinstea și slava (Ioan 3, 14).
5 - Vine Veșnicia când în locul tuturor laudelor lumești, vor răsuna în toată întinderea Spațiilor și a Veacurilor, numai laudele Domnului Isus.
Atunci orice ochi Îl va vedea
și orice loc va fi plin de cunoștința Lui, ca fundul mărilor de apele lor.
Dar atunci nu se vor bucura decât acei care cred acum acest adevăr. Și cei ce devin acum cetățeni ai Împărăției Sale,
toți ceilalți nu vor avea loc Acolo.
6 - Când va veni Ziua Marelui Biruitor și când se va întemeia pe veci Împărăția Lui,
- atunci vor veni de la Răsărit și de la Apus,
de la Miază-Noapte și Miază-Zi
adică de pe amândouă dimensiunile Crucii, Verticală și Orizontală și se vor închina cu toții și pe totdeauna numai Domnului Dumnezeului nostru, al nostru cei ce suferim astăzi alături de El.
7 - Atunci toți închinătorii idolilor și ai oamenilor, se vor lepăda cu cea mai mare scârbă și grabă, de toți domnii și împărații lor din trecut, de cei care pe-o clipă și-au pus o înșelătoare speranță și o mințită încredere,
- și vor veni cu pocăință, cu durere, cu rușine, cu cutremur și cu speranță spre bunătatea și spre Puterea lui Hristos,
8 - Vine Ziua când toți cei de pe pământ, Îl vor recunoaște pe Isus Biruitorul Singurul Împărat și Singurul Domn Veșnic.
Atunci toți vor vedea și vor ști că de la Început, că de dinainte de Început, - era El Singurul Cuvânt, Singura Lumină, Singura Existență
și-L vor binecuvânta pe Hristos în veci, - după cum este scris.
9 - Nu Satana se va bucura la sfârșit - ci Hristos.
Nu va fi a lui Satana ultima biruință, ci a lui Isus.
Nu Satana va reuși să piardă lumea, - ci Hristos o va mântui,
pentru că nu Satana a făcut-o. Nici el a răscumpărat-o.
Ci Hristos. A Lui este și a Lui va fi slava biruinței, acum și în veci.
10 - Nu voia celui rău se va împlini și nu răul va triumfa.
Nici nu se va bucura diavolul de zădărnicirea planului lui Dumnezeu.
Nici nu va reuși mamona să nimicească Lucrarea Jertfei Fiului lui Dumnezeu.
Nici duhurile minciunii nu vor putea pierde moștenirea Duhului Sfânt, înșelând și nimicind sufletele oamenilor,
- ci voia Tatălui Ceresc se va împlini
și Lucrarea Fiului Său va rămâne pe veci
și moștenirea Duhului Sfânt se va întemeia pe totdeauna. Căci diavolul este un învins, anticristul este un blestemat, iar duhurile mincinoase vor fi spulberate și nimicite pe vecie,
în clipa arătării Marelui Biruitor Isus Hristos, Domnul și Împăratul nostru.
11 - Domnul și Mântuitorul nostru Isus Hristos, pentru aceea a murit și a înviat, ca să aibă stăpânire asupra tuturor lucrurilor,
și de aceea S-a suit de-a Dreapta Tronului Măririi, ca să atragă la Sine pe toți oamenii.
Și pentru aceasta a fost înălțat mai presus de ceruri, ca să fie înălțat mai presus de orice domnie și stăpânire din ceruri și de pe pământ,
- după cum este scris mai dinainte.
12 - Hristos va fi înălțat și pe pământ, mai presus de șarpele și de toți înălțații și înălțimile șarpelui.
Dar înălțarea lui Hristos se va face prin dragoste și nu prin teroare.
Prin adorare și nu prin silnicie.
De bunăvoie și nu prin forță
și pe vecii vecilor, nu doar pentru o clipă, cum a fost a șarpelui.
13 - Orice vorbire și cuvânt al Domnului Isus, arată limpede ceva. Numește clar un adevăr. Descopere limpede o realitate.
Orice îndrumare a Domnului, deschide o ușă, croiește o cale, arată o ieșire dintr-o încurcătură sau dintr-o întunecime, - din care nimeni nu vedea și nu putea aduce nici o salvare.
Ferice de oricine aleargă la El.
14 - Nimic din ceea ce arată sau vorbește Cuvântul lui Hristos, nu este numai o umplutură. Sau numai pentru o trecere a timpului.
Ci totul este de cea mai mare însemnătate și de cea mai mare nevoie. Pentru fiecare în parte. Și pentru toți împreună.
15 - Dacă Mântuitorul ar fi spus mai puțin decât a spus, - ar mai fi rămas ceva nelimpezit.
Dacă ar fi spus mai mult, ar fi rămas ceva nevalorizat.
Dar Hristos - Cuvântul lui Dumnezeu n-a spus nici mai puțin și nici mai mult decât era nevoie.
Tot ce a spus El, este de absolută valoare.
Și nimic din ce a spus El nu-i nici depășit, nici neînsemnat.
16 - Cuvântul lui Dumnezeu fiind absolut complet, nimeni nu mai are nimic nici de adăugat la El și nici de scăzut, după cum este scris (Apoc. 22, 18-19; Deut. 4, 2; Prov. 30, 6; Eclesiast 3, 14).
Oricine dorește mântuirea, o află deplin în felul scris în El,
oricine adaugă ceva la acest scris, se osândește singur
dar și oricine scade ceva.
17 - Când am venit noi în lume, Cuvântul era adus de Tatăl
când am venit în Oastea Domnului, Oastea era adusă de Duhul Sfânt.
Acum nici unul n-avem nici voie și nici nevoie să adăugăm nimic Cuvântului și nici învățăturii Oastei.
Oricine se atinge să adauge sau să scoată ceva, este un blestemat, un anatema, un nelegiuit.
Și va fi osândit împreună cu stricătorul Adevărului și cu călcătorul Poruncii.
18 - Nu învățătura este rea, ci tu ești rău stricătorule!
Nu Calea credinței trebuie schimbată - ci mersul tău cel rău trebuie schimbat.
Și nu Cuvântul lui Dumnezeu are nevoie să fie corectat, ci purtarea ta neascultătorule!
Căci răul nu este în afară de tine, ci este înăuntrul tău.
19 - Temelia nu și-o mai poate alege nimeni, fiindcă ea este una și a fost pusă și ea este Hristos,
dar materialul clădit deasupra și-l alege fiecare singur, după inima lui, după mintea lui și după voia lui.
Iar pentru aceasta va răspunde numai singur el, cel ce și-a ales lemne, fân sau trestie, în loc de aur, argint și pietre.
20 - După felul cum lucrează și după materialul pe care îl clădește arată fiecare om ce este el și ce este în el,
fiecare lucrător, face lucrarea sa după chipul său. Lucrarea sa este înfățișarea sufletului său.
O lucrare frumoasă arată un caracter frumos.
O lucrare dezordonată, arată un suflet dezordonat.
O lucrare dezbinătoare, arată un suflet dezbinat.
Iar la marea recepție, când Stăpânul va arăta prin foc cum a fost lucrarea fiecăruia, - atunci se va vedea cum este chipul celui ce a lucrat.
- O, Dumnezeul nostru fă ca și lucrarea noastră și chipul nostru să fie strălucit.
Amin.