Dar unii din ei s-au dus la farisei, și le-au spus ce făcuse Isus.
Iată cele două feluri de oameni care se aleg totdeauna acolo unde se face o mărturisire adevărată și rodnică pentru Dumnezeu:
- După orice lucrare vie și adevărată, dacă rămân foarte mulți ascultători cu un mare folos duhovnicesc, sunt și unii care se aleg cu o pagubă veșnică.
- Dacă mulți se trezesc din moartea păcatului și ies la o viață nouă, sunt și unii care merg spre iad.
- Dacă mulți se întorc umpluți de Duhul Sfânt și născuți din nou, în mijlocul familiei lor, - alții se umplu de duhul cel rău și se duc la cei răi.
- Dacă mulți primesc binecuvântări și bucurii prin întâlnirea lor cu Domnul Isus și prin ajungerea între cei credincioși, totuși se aleg și câte unii care se duc unde nu trebuie,
se duc să spună ce nu se cuvine, despre tot ce au văzut că s-a petrecut acolo.
Aceștia se duc la Satana.
Rămâi uimit și plin de îndurerare când afli ce pot unii oameni să facă, după ce au auzit pe Domnul.
Nu poți înțelege cum, nici atâta frică de Dumnezeu, nici atâta caracter, nici atâta teamă de păcat, nu pot avea unii oameni, ca să nu facă slujba iudei, după ce L-au auzit pe Hristos,
ci după ce văd Lucrarea lui Hristos și văd și roadele ei bune, pentru întreg poporul, ei în loc să-i cântărească folosul cel bun, vreau să facă tot rău, iar apoi să devină vrăjmași și urzesc fărădelegea.
Aceștia se duc îndată să denunțe pe Hristos și pe ai Lui, pornind contra Lucrării Domnului pe toți cei care i-ar putea face vreun rău.
Unii dintre ei, după ce ani de zile au fost chiar și ei cu Domnul și L-au însoțit în tot ce făcea El, umblând cu El și cu trimișii Săi... totuși s-au făcut vânzătorii lui Isus.
Alții, după ce au auzit mărturisindu-se viu și mișcător despre Lucrarea dragostei Dumnezeiești și au văzut pe Domnul făcând învieri sufletești pline cu minuni de credință și pocăință...
și au trăit ei înșiși momente de neuitat,
- totuși, după toate acestea, au putut să-L părăsească și să se ducă la niște farisei,
care prin învățături atrăgătoare
și prin purtări fățarnice
și prin promisiuni viclene, i-au atras, făcându-i să-și calce legământul cu Hristos. Și să le spună tot ce nu trebuie spus, făcându-se vinovați de un păcat veșnic.
Sunt unii care după ce ies de la biserică
și după ce au ascultat cutremurătorul adevăr Dumnezeiesc
și după ce s-au împărtășit din înfricoșatele Taine Cerești,
îndată pot uita totul, și pot să se ducă la păcat, ca și cum nici nu s-ar fi întâlnit cu Hristos și ca și cum niciodată ei n-ar fi luat parte la sfintele Lui lucrări!
Pentru astfel de oameni ar fi fost de o mie de ori mai bine nici să nu fi auzit,
nici să nu fi văzut,
și nici să nu se fi întâlnit niciodată cu Hristos, decât așa,
după ce L-au auzit - să le slujească spre osândă și nu spre mântuire, auzirea Cuvântului Sfânt.
Dragă suflete... sunt atât de adânc mișcat în clipa aceasta și plin de teamă pentru tine.
Iată și tu stai acum lângă Cuvântul și lângă Lucrarea mântuitoare a lui Hristos. Și nu știu ce vei face, îndată după ce te vei duce de aici.
Oare vei păstra tu în inima ta aceste zguduitoare cuvinte ale lui Hristos, sau nu?
Vei merge tu plin de credință din locul acesta cu hotărârea ca să trăiești în frica și în ascultarea lui Dumnezeu, sau abia aștepți să te desparți de frații cu care asculți acum pe Domnul și după primul colț, ascunzându-te de ei, te vei duce să-i pârăști spunând vrăjmașilor lor, încă mai mult și mai multe, de câte ai văzut și auzit despre ei, numai ca să le faci cât mai rău!
Oare vei rămâne tu pe mai departe încă și mai hotărât și mai statornic printre frații aceștia ai tăi, - sau te vei rătăci atras de învățăturile străine între niște farisei potrivnici fraților tăi și învățăturii lor?
Oare vei fi tu un împlinitor și mai smerit al voii lui Dumnezeu, sau te vei duce la păcatele și stricăciunile veacului și mai neascultător ca înainte?
Dragă suflete, mă cutremur din toată ființa mea, când mă gândesc că ai putea face totuși păcatul de moarte al trădării Domnului Hristos, fără să te întorci cu plâns amar de pocăință, nici după aceste înștiințări.
Să nu te lase Dumnezeu să mai păcătuiești!
O, Dumnezeule Veșnic, Cunoscătorul tuturor gândurilor și al conștiinței fiecăruia dintre cei care stau împrejurul Tău acum, aici și pretutindenea,
ai milă și trezește conștiința aceluia dintre noi care a mai făcut și mai are de gând să mai facă mârșăvia păcatului lui Iuda, ducându-se să Te pârască pe Tine și spre a face rău alor Tăi.
Ce ar putea spune omul acesta despre Tine Doamne decât că învii pe cei morți din păcate,
că propovăduiești binele și înfrânarea, cinstea, dreptatea și omenia printre oameni...
Că Tu Isuse niciodată n-ai dorit altceva decât asta!
Și totuși vânzătorul Tău se va duce spunând nu adevărul acesta, ci înfățișând deformat și rău voitor totul, spre a stârni ura și a grăbi luarea măsurilor rele - împotriva alor Tăi...
Ai milă de ei Doamne, ca să se mărturisească și să se îndrepte înainte de a fi prea târziu, - dacă mai poate să facă asta!
Doamne ai milă și de acela care este în primejdie să se dezbine de ascultătorii Tăi și să meargă la cine știe ce farisei amăgitori lepădându-și învățătura și credința,
sau este în primejdie să se întoarcă iarăși la vechile lui păcate.
Întoarce-i pe toți de la rău spre bine Doamne Isuse.
Amin.