De-aș putea să-ntorc...
Traian Dorz - Cântarea Anilor
De-aș putea să-ntorc pe calea Timpului spre Început
- cum cobori din treaptă-n treaptă aș păși din an în an
fără să mă uit o clipă la nimic din ce-a trecut
m-aș opri-ntr-un veac de aur,
lângă-un țărm galilean.
Cum Te-aș aștepta acolo răbdător și fericit
când aș ști că dimineață ai să treci și să mă iei!...
- ceilalți s-ar uita la mine cu un ochi nedumerit
dar pe urmă cu ce zâmbet m-ar primi să merg cu ei.
Cum m-aș avânta ca Petru, peste valuri netemut,
cum Ți-aș sta răpit, pe umăr, ca Ioan, să Te ascult,
cum ca și Zacheu, îndată Ți-aș da-ntregul meu avut
- ca să poți vedea Isuse, cât Te-am înțeles de mult!
Ți-aș spăla ca păcătoasa praful drumului trudit
de pe Sfintele-Ți picioare cu al lacrimii izvor
și mi-aș sparge ca Maria vasul cel neprețuit
să-Ți torn numai Ție mirul cel plăcut mirositor.
Aș căuta să-Ți dau ce încă nimeni altul nu Ți-a dat
și-aș găsi să-Ți spun cuvinte care nimeni nu Ți-a spus
- ca să-mi poți cunoaște-n totul sufletul îndatorat
și adânc recunoștința câtă-aș vrea să-Ți dau, Isus!