De când la Cină
Traian Dorz - Cântările Dintâi
De când la Cină ucenicul
pe Sânul Tău s-a rezemat
o, cât adânc de suferinţe
la Sânul Tău s-au alinat!
De când a temerii-ntristare
din inimă-i s-a liniştit
o, câte valuri zbuciumate
la Sânul Tău s-au potolit!
Cât zbucium,
ce potop de lacrimi,
ce deznădejde şi cât plâns,
la Sânul Tău Isuse Doamne,
s-au alinat,
s-au şters,
s-au stâns!
Ce munţi de fărdelegi şi patimi
ce sufletul ne-a-mpovărat
de peste conştiinţa noastră
Isuse, - i-ai îndepărtat!...
O, câte Magdalene oare
cu plâns păcatul şi-au stropit
iubirea Ta-nţelegătoare
şi iertătoare au găsit!
Şi câţi tâlhari ce se-ndreptară
căindu-se cu plâns amar
iertarea fără de măsură
la Tine au aflat în dar.
Ce mari poveri au fost acelea
pe care Tu ni le-ai luat!
Isuse, Sfântă Jertfă-a Milei,
cu ce Preţ Scump ne-ai cumpărat!
Cât bine ne-a făcut pe lume
cei ce la Tine ne-au adus,
când vom plăti recunoştinţa
pe care-o datorăm, Isus?...