Despre carte
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Fiul meu, de vrei ca veşnic fericirea să-ţi adui,
pe a inimii tăbliţă scrie-ţi sfatul ce ţi-l spui:
nu lăsa de-acum să treacă nici o zi să nu citeşti
Cartea-nţelepciunii vieţii, Cartea Tainei omeneşti,
căci ea-i degetul puternic al poruncilor ce sunt
mai de preţ ca să le-asculte orice om de pe pământ.
2 - Sfatul cărţii începute tu mereu învaţă-a-l cere,
căci în ea găseşti lumină, călăuză şi putere.
3 - Fiii mei, întotdeauna şi prin vorbă şi prin faptă
preţuiţi, urmaţi şi ţineţi calea-nţelepciunii dreaptă,
căci de când e omu-n lume şi Cuvântul se vesteşte
viaţa fericită-i plata celui care-L preţuieşte,
însă plata celor care i-au nesocotit mustrarea
a fost totdeauna moartea şi osânda şi pierzarea.
4 - Nu dispreţui Cuvântul niciodată-n nici un fel,
dacă-L lepezi tu pe Dânsul, te va lepăda şi El.
5 - După sfatul Cărţii Bune tu îndreaptă-ţi viaţa toată,
să nu cauţi să-i strâmbi tu calea după viaţa ta stricată,
cum fac unii care-n urmă cad pe veşnicia toată
în pierzarea meritată.
6 - În a lumii noapte lungă Cartea ca un Far s-o ai:
Călăuză şi Lumină şi Putere către Rai.
7 - Când îţi va vorbi Cuvântul, ţine-ţi sufletul deschis,
dac-alungi pe cel ce-ţi spune, calci pe Cel ce L-a trimis.
8 - Ca de-un înţelept ascultă de al Cărţii bune fel:
când nesocoteşti Cuvântul uiţi al mântuirii Ţel.
9 - Fiul meu, tu crede-n totul tot Cuvântul Cărţii Sfinte,
căci în ea e Adevărul şi în Urmă şi ‘Nainte;
crede-a lui făgăduinţe, căci de când pe cer sunt stele
n-a fost înşelat nici unul care s-a-ncrezut în ele.
10 - Omul nou se zămisleşte,
se hrăneşte şi trăieşte
prin al Cărţilor Cuvânt.
- Fericit cine-l doreşte
că-n el creşte şi rodeşte
întărit pe drumul strâmt.
11 - Cuvintele înţelepţeşti
prin fapta ta să le cinsteşti,
căci numai dacă le vorbeşti,
cu-a lor ştiinţă te făleşti
şi spre osândă te-amăgeşti.
12 - Lumina cărărilor tale,
puterea curatului gând
şi scutul de-ţi este pe cale
Cuvântul Dreptăţii oricând,
comoara răsplăţilor sale
afla-vei la capăt curând.
13 - În Cuvântul Drept e totul limpede şi-ntreg aşa
că nu-i nimeni să mai poată pune sau lua ceva,
nu-i nimic să mai lipsească, nu-i nimic de scos din El
tot e spus aşa cum este,
nu-i nimic să fie-altfel.
Cel Desăvârşit Şi-arată - ca în toate câte sunt! -
marea Lui desăvârşire şi-n frumosul Său Cuvânt!
14 - Cuvântul Dreptului ascultă-L
şi-ntoarce astăzi până poţi,
pe viaţă nu e sigur nimeni,
pe moarte pot fi siguri toţi.
15 - Curăţia şi Frumseţea stau în gândul luminos
el e tot ce-a fost vreodată sau mai poate fi frumos;
tot ce s-a creat de veacuri mai înalt şi mai curat
numai dragostea, credinţa şi lumina lui le-au dat.
16 - Chemarea Cărţii Bune curând o să apună,
ecouri tot mai slabe în lume-acum răsună;
câţi n-o primesc, pieri-vor umblând cu disperare
nefericiţi prin crezuri şi cărţi înşelătoare.
17 - Cartea înţeleaptă este prietenul cel mai aproape,
din oricare-ncurcătură glasul ei o să mă scape,
din oricare întuneric ei îi cer să-mi dea lumină -
şi ea-n orice încercare mă va îndruma senină.
18 - Cărţii Bune vreau oriunde să-i arăt credincioşie,
eu să-i fiu ei bun prieten, ea un bun prieten mie,
eu să-i spun a mele temeri,
ea să-mi spună-a ei cuvinte,
braţ la braţ mergând alături
pe cărarea cea cuminte.
19 - Cartea-nţelepciunii-mi fie
hrana sufletului meu,
Pâinea mea
şi Apa vie,
dorul inimii mereu;
după ea să-mi fie foame,
după ea să-mi fie dor,
după ea să-mi fie sete
- până-n veacul viitor.
20 - Să-mi culeg din Cartea Bună al vieţii sfânt nectar
cum albina îşi culege scumpul fagurului har;
să mă îndulcesc cu mierea sfântului Cuvânt din ea
ca să poată fi plăcută tuturor umblarea mea.
21 - Să citesc în Cartea Bună cât mai mult
şi cât mai bine,
lepădând tot ce-osândeşte dreptul ei cuvânt în mine
şi-mplinind tot ce doreşte ea să împlinesc mereu -
numai astfel voi ajunge fericit şi vrednic eu.
22 - Toate cărţile din lume au o soartă trecătoare,
Cartea Bună însă este Una, veşnică şi tare;
ea în veac nu se-nvecheşte,
ea în veac e neclintită,
căci în ea-i Cuvântul Veşnic
şi Viaţa Nesfârşită.
23 - Cartea Bună o deschide
să-nveţi gândul cel frumos.
Lasă Cartea şi gândeşte să-l trăieşti mai luminos.
În zadar întrebi Cuvântul dacă nu-l şi împlineşti:
ceea ce cunoşti se cere neapărat să şi trăieşti.
24 - Nu te înşela tu care ocoleşti sau schimbi Cuvântul,
să nu crezi că scapi de-osândă ocolindu-l
sau schimbându-l.
Ci-ndoit o să te-apese acest fapt la Judecată:
şi călcarea şi stricarea Dreptului
e-nfricoşată!
25 - Cartea Dreptului e-oglinda cea mai clară şi curată,
în ea fiecare vede faţa lui adevărată;
uită-te în ea întruna, suflete, şi-ndreaptă bine
tot ce judecă şi mustră şi-osândeşte ea la tine.
26 - Cartea Dreptului e sfatul cel mai nepărtinitor,
ea arată şi răsplata şi osânda tuturor;
ea nu cruţă pe nici unul, ea n-acopere nimic,
ea e pentru toţi aceeaşi, fie mare, fie mic.
27 - Cărţii Dreptului supune-ţi gândul tău şi voia ta,
Cartea Dreptului întreab-o
şi ascult-o - nu uita!
În ea-i viaţa şi răsplata fericită - dac-o crezi
şi în ea-s şi celelalte
toate-ai, sigur, să le vezi.
28 - Vezi ca nu cumva cititul Cărţii Drepte
pentru tine
să ajungă doar o formă, doar a şti
- dar făr-a ţine;
să nu semeni cu acela ce-n oglindă se priveşte
şi, plecând, îşi uită chipul:
tot ce strânge - risipeşte.
29 - Cu lumina dinainte să te-ndrepţi spre cea de-acum
şi cu cea de-acum spre mâine -
astfel sui pe-al cinstei drum.
Fericit acel ce totul strânge-n mintea lui senină -
viaţa lui înaintează din lumină-n mai lumină.
30 - Când citim în Cartea Dreptului ori prea-nceţi
ori prea grăbiţi,
nu-nţelegem mare lucru, mereu suntem păgubiţi.
31 - Cercetează ca albina, adunând din floare-n floare
a cuvintelor vieţii hrană binefăcătoare.
După ce-ai citit, aşează totu-n ordine cerească,
numai astfel cele strânse
vor putea să-ţi folosească.
32 - Tot ce afli-n Cartea Dreptului însuşeşte-ţi
pentru tine
spune-ţi: mie-mi sună asta,
asta pentru mine este!...
Numai astfel o să-ţi fie de folos a ei cuvinte,
altfel vor rămâne-n gură,
nu în inimă şi-n minte.
33 - Să nu ne mirăm că unii află-n Sfintele Scripturi
rătăciri, îndemnuri slabe, sau te miri ce-nvăţături;
pe acelaşi câmp, o oaie caută iarbă lângă miel,
câinii iepuri,
barza şarpe,
- fiecare cum e el!
34 - Precum boul ce mănâncă floarea galbenă de tei
ştie numai ce e hrana, dar nu şi parfumul ei,
tot aşa-i cel ce citeşte Cartea Bună ca pe-oricare:
vede forma,
dar nu simte şi divina-i insuflare.
35 - Când vreodată nu-nţelegem vreun cuvânt
din Dreapta Carte,
s-o deschidem!... Să ne ducă cugetarea mai departe.
S-o deschidem după-aceea...
şi vedem cum vine-o rază
ce deodată înţelesul fericit ni-l luminează.
36 - A citi mai des Cuvântul
şi-a deprinde-al Lui sfânt ţel
este a gândi cu Dreptul şi a vieţui cu El.
37 - Să pătrunzi în Cartea Bună ca-ntr-o peşteră divină
unde numai cel ce-a scris-o ţi-este singura lumină;
doar călăuzit de gândul care-a inspirat-o toată
afli frumuseţi şi taine cum nici nu bănuiai vreodată.
38 - N-avem totdeauna harul de-a pătrunde în afund
frumuseţea şi-Adevărul ce-n cuvântul scris s-ascund,
dar când ne lipseşte-acesta vom alege prea puţin,
căci comorile lui rare în adâncul lui se ţin.
39 - Orice om ce nu-şi îndrumă eul nepărtinitor
deseori se face singur altora îndrumător,
căci e mai uşor a spune altora îndemnul sfânt
decât a umbla tu însuţi înfrânat, cinstit şi blând.
40 - Cerul şi pământul de-astăzi
au să treacă ne-ndoios,
dar în veci nu va să treacă
sfânt cuvântul luminos.
41 - Această întreită lume ce Sus
şi Jos
şi-n Taină sunt
ar fi-ntuneric şi-n orbire de n-ar fi Soarele-Cuvânt.
42 - La Început ERA Cuvântul şi El nemuritor era,
nemuritor este Cuvântul
- şi cel ce-L crede este-aşa.
43 - A mărturisi Cuvântul semănând cu cei ce-ascultă
e un semn de-nţelepciune
şi-nceput de roadă multă.
44 - Caută şi citeşte-n Cartea Dreptului cu ascultare:
ceea ce nu-ţi spune nimeni
ea îţi spune cu glas tare,
ceea ce nu îndrăzneşte nici un prieten bun
să-ţi spună
ea-ţi va spune,
să te-ndrepte numai pe cărarea bună.
45 - Orice meserie cere muncă şi învăţătură;
tot aşa e şi umblarea cu Cuvântul Bun în gură,
şi aceasta cere jertfă şi-nzestrat cu fapte bune,
cere muncă şi trăire -
fără ele n-ai ce spune!
46 - Deschide Cartea ca să-nveţi ce s-a gândit frumos,
şi-nchide Cartea să-l trăieşti curat şi luminos.
47 - Chiar să porţi o haină veche,
cumpără-ţi o carte bună;
Cartea Bună totdeauna cu lumină
te-ncunună.