Despre căsnicie

1 - Fiul meu, tovărăşia vieţii tale să ţi-o legi

numai de fiinţa care te-nţelege şi-o-nţelegi,

numai de fiinţa care crezul tău l-mpărtăşeşte

şi învăţătura dreaptă ce-o ai tu mărturiseşte;

altfel vei vedea cu ochii ce amar se-adevereşte:

Nu te înjuga la jugul ce nu ţi se potriveşte!

2 - Casa ta întotdeauna cu iubire s-o-ncălzeşti,

ea să fie caldă-n toate câte faci, câţi ani trăieşti.

3 - Unde-i dragoste, acolo toate te atrag şi-nving,

unde nu-i, acolo toate te îngheaţă şi resping.

4 - Cine-i drag inimii tale e aproape chiar departe,

cine nu, chiar de-i aproape, depărtare vă desparte.

5 - Nu-ţi lega-ntr-un jug viaţa cu fiinţa ce nu-ţi place,

căci e vai de casa-n care nu e dragoste şi pace,

iar dacă îţi e legată, mai laşi tu, mai lasă ea,

altă cale nu-i pe lume, numai moartea - sau aşa...

6 - Dacă vrei s-aveţi o casă totdeauna fericită,

dragostea grijiţi să fie pururi caldă şi-nnoită.

7 - O soţie credincioasă e-o comoară negrăită,

lipsa ei nu poate-n viaţă cu nimic fi-nlocuită;

cine-o află, rar cunoaşte şi puţin o preţuieşte,

ce preţ mare are ştie numai cel ce n-o găseşte.

8 - Preţuieşte pe soţia harnică şi credincioasă,

preţuieşte-i munca pusă şi-alergarea ei prin casă;

ne-nsemnat îţi pare-adesea tot ce face şi-nvârteşte,

dar cât face şi aleargă doar atunci vezi, când lipseşte.

9 - Fiii mei, căutaţi unirea în viaţă c-o fiinţă

care să vă fie-asemeni şi la gând şi la credinţă,

căci mai bine-i să fii singur şi-n necaz, dar liber, iată,

decât cu nepotrivire să duci viaţă disperată

c-o fiinţă care n-o poţi nici urma nici înţelege

făcând mai nenorocită şi-a ei viaţă când te-alege.

10 - Caldă să păstraţi iubirea şi familia curată,

ne-mpărţită părtăşia şi credinţa neschimbată

chiar dacă aceasta alţii îngustime au s-o crează,

fericită-i îngustimea care pacea v-o păstrează.

11 - Fiul meu, când vii acasă,

sau de-acasă la plecare,

de pe faţă totdeauna şterge-ţi orice frământare

ca să nu stingi bucuria celor ce privesc la tine;

dacă faţa ta-i senină, faci şi pe-ale lor senine.

12 - Ce dragostea uneşte

nu-i nimeni a desparte,

iubirea biruieşte

prin viaţă sau prin moarte.

13 - Avuţia unei fete-i zestrea cea mai mică-a ei,

bunătatea şi credinţa-s zestrea cea mai de temei.

14 - Osândită-i căsnicia unde-averea-i mai de preţ;

fără dragoste, averea e otrava-ntregii vieţi.

15 - Când vei face-o căsnicie

caută-ţi o pereche-aşa

să se potrivească ţie,

cu o stare ca a ta;

cine umblă după starea lui nepotrivită, spun:

că ori face, ori nu face, tot la fel e de nebun.

16 - Adevărata căsnicie e-aceea-n care fiecare

doreşte celălalt s-ajungă prin asta fericit mai tare,

în care fiecare caută ca celălalt să poată-afla

o fericire-adevărată, ‘nainte de-a-şi afla pe-a sa.

17 - Cine caută o nevastă fără un cusur pe lume

moare ne-nsurat şi umblă c-o batjocură la nume.

18 - Nici în rai nu-i bine singur,

nici în lume, cât trăieşti

- nu te rupe niciodată de ai tăi, oriunde eşti.

19 - Nu te despărţi de fraţii şi soţia ta dintâi,

lângă-ai tăi şi-n rău şi-n bine să munceşti şi să rămâi.

20 - Caută-ţi casă şi soţie

cum doreşti să-ţi placă ţie,

nu aşa cum alţii vor

că-i a ta şi nu-i a lor.

21 - Nevasta s-o asculţi ades, iar mama totdeauna,

soţii oricare pot a-ţi fi, dar mamă-i numai una.

22 - Fă-ţi căsuţa ta-n viaţă, chiar şi când ai loc puţin,

în coliba ta-i mai bine decât în palat străin.

23 - Numai când iei coperişul ştii ce este-n casa mare

- numai când ţi se destaină vezi ce suferă oricare.

24 - Cine caută cal să n-aibă chiar nici un cusur deloc

va umbla pe jos, căci astfel nu-i nici om, nici dobitoc;

nici când cauţi o soţie sau un soţ, să nu cauţi rău -

cum îşi are el cusurul, sigur ai şi tu pe-al tău.

25 - Pentru frumuseţea feţei nu-ţi alege-o fire rea,

frumuseţea feţei trece, firea rea va rămânea;

trandafirul iute trece, spinii îi rămân mereu,

fericirea-nşelătoare o plăteşti nespus de greu.

26 - Calul bun întotdeauna se speteşte mai curând,

soţul bun e scump, grijeşte-l ca să nu rămâi plângând.

27 - Pentru-un purice, ai minte,

nu-ţi zvârli plapuma-n foc,

pentru-o clipă de mânie nu-ţi aduce nenoroc,

pentru-o vorbă sau o ceartă nu-ţi distruge căsnicia,

nu răspunde nici nu face când te va-ndemna mânia.

28 - Pe lângă două surcele

ard o sută de nuiele,

două vorbe liniştite

potolesc multe ispite.

29 - Când oţelul e prea tare strică singur vasul său

- soţul mânios îşi face singur cel mai mare rău.

30 - Din pumni străini când apă ce’i

mai mult se varsă decât bei,

mai mult plăteşti şi verşi pe jos

şi oricât bei eşti tot setos.

31 - Nu umbla cu foc la stoguri, nici cu vorbe rele-n casă

dacă vrei o căsnicie şi-o viaţă armonioasă.

32 - Spală-ţi rufele în casă şi pe gardul tău le-ntinde,

că pe uliţă, vecina ţi le vede şi te vinde;

ne-nţelegerile tale cu ai tăi nu-ţi spune-n lume

dacă vrei să n-ajungi lumii de batjocură şi glume.

33 - Din fântâna ta când bei

ţi-e de-ajuns atât cât iei,

din fântâna altuia

n-ai de-ajuns cât ai lua.

34 - Lâng-un izvor cu apă bună şi lâng-un soţ iubit oricând

îţi faci cu bucurie casă şi cu plăcere eşti şezând,

căci apa bună şi iubirea sunt bunurile mai de preţ

pe care nu le pot întrece oricare alte frumuseţi.

35 - Când blidu-i gol, se bate şi lingura cu el,

când e sărăcie şi soţii fac la fel;

flămânzii se ceartă, săracii se şi bat

- cei iubitori şi harnici de-acestea au scăpat.

36 - E mai bine cu iubirea chiar şi într-o casă grea

decât într-o casă mare şi frumoasă - fără ea.

37 - În unire stă puterea

şi pierzare-n dezbinare,

cine strică unitatea face crima cea mai mare.

38 - N-avea limbă-nţepătoare, gură spartă şi dinţi răi

ca să n-ajungi să te lase şi să plece-n lume-ai tăi,

căci şi câinele, că-i câine, răbdător şi umilit

tot ia lumea-n cap şi pleacă dacă-l cerţi necontenit.

39 - Nu-ţi tot necăji întruna soţul pentru orice fleac,

are şi răbdarea margini, aibă şi gâlceava leac;

dacă nu ştii cu răbdare să te stăpâneşti tăcând,

focul certei îţi va arde căsnicia în curând.

40 - Mai multe ciori pe-un uliu-l bat,

chiar şi cei slabi, uniţi răzbat!

- Uniţi să fiţi, uniţi oricând

şi orice dezbinări urând.

41 - Doi oameni mici sunt la un loc mai mari ca unul mare,

doi slabi, uniţi, pot fi mai tari ca unul singur tare;

de-aceea fiţi uniţi oricând, unirea e putere

urâţi pe cei dezbinători - ce se răzbună piere.

42 - Funia îndoită, greu se poate rupe,

apa cu două albii greu o să se astupe,

jar cu două lemne greu se poate stinge -

dragostea unită toate le învinge.

43 - Nu privi la frumuseţe, ci la minte dacă vrei

ajutor în căsnicie iar nu pacoste să-ţi iei;

căci frumseţea i se duce însă pacostea rămâne

şi mai mult mănâncă viaţa decât bani şi decât pâine.

44 - Frumuseţea fără minte

e ca floarea pe gunoi,

prea puţin folos nainte

şi prea mult necaz apoi.

45 - Toţi aleargă după bani;

după minte, doi sărmani...

Toţi s-ar da după noroc;

după minte, mai deloc.

46 - Până nu-i iei şeaua iepei nu-i vezi rana-n spate,

până-o inimă nu-ţi spune nu ştii câte poate.

47 - Via o cunoşti pe roadă, boul îl cunoşti la plug,

o soţie şi un prieten numai în acelaşi jug.

48 - Trebuie un sac de sare să-l mănânci c-un om, să-l poţi

îndeajuns cunoaşte bine dacă-i şarpe sau e soţ.

49 - Aţa ruptă iar se leagă, însă nodul strică-n rost,

căsnicia ruptă-odată greu ajunge cum a fost.

50 - Firul rupt greu se mai toarce;

soţ pierdut greu mai întoarce.

51 - Domnul n-a luat pe Eva, când la soţul ei a dat-o,

nici din cap, nici din picioare, ci din coastă i-a luat-o,

căci El n-a vrut ea să-i fie cap la soţ,

dar nici picioare,

ci-o tovarăşă de suflet, blândă, caldă, iubitoare...

52 - Unde-i căsnicia bună

e tot soare şi-n furtună;

unde căsnicia-i rea,

şi pe soare-i vremea grea.

53 - Soţului ce te iubeşte dă-i iubirea ta la fel,

părtăşia ta să fie fericită pentru el,

căci acel ce dă iubire este drept a fi iubit,

darul lui curat să-l simtă înţeles şi-mpărtăşit.

54 - Când încercările vieţii veni-vor peste voi din greu,

mai cu uşor o să le-nvingeţi când mai uniţi veţi fi mereu;

de-aceea nu măriţi necazul prin dezbinarea dintre voi,

acesta-i răul cel mai mare ce vă zdrobeşte pe-amândoi.

55 - Căsnicia cu copii

are griji mărunte, mii...

Căsnicia ce nu-i are

are-o grijă, dar prea mare.

56 - Casa-n care nu-i iubire e-o gheenă de suspine,

greu trăiesc cei doi alături fiecare pentru sine;

casa-n care e iubire e ca raiul cel mai nalt,

fericiţi trăindu-şi viaţa unul pentru celălalt.

57 - Te înşeli când cumperi calul

numai pentru şaua lui;

te înşeli când cuiva preţul

numai după vorbe-i pui.

Cercetează ce cal cumperi

nu pe frâu şi nu pe şa

şi pe om îl caută bine dincolo de vorba sa.

58 - N-aştepta de la soţie numai dar, fără greşale,

nimeni astfel nu-i pe lume

- dar tu câte ai a tale?

59 - Ce folos de-o minte mare dacă nu e folosită,

ce folos de bogăţie dacă-i inima zgârcită,

ce folos de frumuseţe dacă-i viaţa prea uşoară?

- Ce-ar putea fi bucurie, poate deveni ocară.

60 - Nu e munte să nu-şi aibă valea lui,

la fel de mare,

nu-i pe lume bucurie să nu aibă supărare,

nu e om cu daruri nalte să nu aibă vreo scădere -

ce nu-i cu putinţă-n lume

nici la soţul tău nu-i cere.

61 - Şerpesc fel e de-a ucide cu-al bârfirii-amar venin

pe-un nevinovat când crede şi s-aşteaptă mai puţin.

Soţule, ai grijă,

luptă

şi zdrobeşte-ndemnul rău

care vrea să-ţi otrăvească casa ta şi soţul tău.

62 - Nu strica tu temelia casei care ţi-e vecină,

să-ţi acoperi groapa care poate c-ai avea-n grădină

şi ai grijă ca nu cumva pentru pofta ta stricată

să strici fericirea casei semenului tău vreodată.

63 - Când doi oameni sunt ca unul:

unu-n gând şi unu-n muncă,

scot din orice groapă aur

şi fac rai din orice luncă.

Când e dragostea deplină în cămin şi-n adunare

peste toţi, din orice parte curge binecuvântare.

64 - A dormi pe-aceeaşi pernă nu înseamnă vis la fel;

eşti cu-al tău,

dar te desparte uneori un veac de el.

Ani de zile trag alături, dar când nu-s un crezământ

cei doi din aceeaşi casă sunt ca cerul de pământ.

65 - Chiar pe iapa cea mai bună

nu poţi pune două şei;

ce nu poate, nici soţiei niciodată să nu-i ce’i.

66 - Mătura cea nouă mătură frumos,

nora, două zile, ţine ochii-n jos;

dar apoi se vede, dacă se-nvecheşte,

mătura cât face - nora ce plăteşte.

67 - Un bărbat nu-şi lasă casa

decât când îl scot din ea

ori cuptorul care-afumă,

ori nevasta care-i rea.

68 - Nu e om întreg acela ce rămâne ne-nsurat,

ci e numai jumătate,

- omul e din doi creat.

69 - La nevoie poţi cunoaşte prietenul ce nu te lasă,

şi la boala ta se vede o soţie credincioasă.

70 - Orice bărbat să-şi ţină femeia ce-a luat-o,

de asta să se ţină, căci Dumnezeu i-a dat-o.

71 - Cel ce se-nsoară pentru bani,

în veac n-ajunge bine,

el va avea copii golani

ce-i fac numai ruşine.

72 - Omul fără de soţie e sărac în orice loc,

nespălat, flămând şi singur şi bătut de nenoroc.

73 - Care este-n lumea asta nenorocul cel mai mare?

- O soţie certăreaţă, leneşă şi băutoare!

Care este bogăţia cea mai scumpă şi frumoasă?

- O soţie iubitoare, harnică şi credincioasă!

74 - Toate să le faci pe lume, pe puteri, faţă de toţi,

numai soţul şi căminul să-ţi iubeşti

mai mult cât poţi.

75 - Cea mai bună e soţia care soţul şi-l ascultă,

asta e mai preţioasă ca averea cea mai multă.

76 - O femeie rea e-ntotdeauna ca şi vremea mohorâtă,

cu cât ţine mai mult ceaţa, cu atâta-i mai urâtă;

o femeie bună-i tocmai ca o zi deplin senină

care-ţi umple toată casa cu belşug şi cu lumină.

77 - Cine-şi are-n lume iadul?

- Omul cu nevastă rea!

Iad e casa lor, sărmanii, când femeia e aşa.

Cine-şi are două raiuri?

- Omul cu soţie bună.

Raiul e şi-n cer şi-n casa unde stau ei împreună.

78 - Omul întreg e numai omul care e căsătorit;

şi Edenul şi pământul pentru doi e pregătit;

fericit e fiecare din cei doi când duc mereu

viaţa lor în armonia ce-o voieşte Dumnezeu.

79 - Nu e munte fără plai

şi nu-i casă fără bai.

Plaiul cere s-ai picioare,

baiul cere s-ai răbdare.

Plaiului să-i mergi cu soţi,

baiului să-i taci cât poţi.

80 - Un lanţ este căsnicia şi-un lanţ dragostea curată

pe aceste două lanţuri - nu le rupe niciodată.

81 - De trei feluri sunt femei,

iată care-s astea trei:

- cele ce n-au ochi şi grijă decât pentru soţii lor

- cele ce nu văd căminul decât ca un loc de spor

- apoi cele desfrânate ce s-agaţă de oricine

binecuvântate-s numai primele, că fac ce-i bine.

82 - De trei feluri sunt bărbaţii,

iată care-i felul lor:

- înţeleptul ce grăieşte şi lucrează-ncrezător

- şi-mai-înţeleptul care face, dar şi-ascultă bine

- şi cel prost, ce nici gândeşte nici n-ascultă de altcine.

83 - La femeia cea şireată fii cu grijă cât trăieşti:

sfat nu-i cere niciodată,

însă nici s-o asupreşti;

că dacă-i vei cere sfatul, afli hulă şi dojană,

dac-o asupreşti se face mai ascunsă şi vicleană.

84 - Pe cât e de greu a face, e uşor să afli vină,

cel curat mereu uneşte,

cel stricat mereu dezbină.

85 - Nevasta şi furtuna sunt câteodată rele

dar este-n câte-o vreme nevoie şi de ele.

86 - Mamă, fiii-ţi sunt pe lume munca ta

cea mai de preţ,

ei sunt scopul şi cununa zbuciumatei tale vieţi;

roagă-te mereu şi luptă cât eşti tu

şi cât ei sunt,

să-i creşti credincioşi, acesta-i rostul tău

cel greu şi sfânt.

87 - Mângâie-ţi copilul numai când e-n somn,

nu când e treaz

dacă vrei să-l creşti să-ţi fie bucurie nu necaz.

88 - Unde dă mama bătând,

creşte carnea mai curând,

unde bate mâna rea

se uscă şi ce creştea.

89 - Cum creşti fiul, rău ori bine, o să-l ai odată,

cum faci din acelaşi lemn cruce sau lopată.

90 - Un tată poate zece fii să-i ţină şi să-i crească,

dar zece fii, ades nu pot pe-un tată să-l hrănească.

91 - Fericită-i căsnicia când se face între-acei

ce-s de-aceeaşi potrivire şi se-aseamănă-ntre ei

la credinţă şi umblare şi la fire - căci ei pot

prin iubirea lor să-nvingă

şi să-nfrumseţeze tot.

92 - Cea mai bună căsnicie este căsnicia-n care

zestrea fetei stă-n credinţă, în iubire şi-nfrânare.

93 - Căsnicia-i ca şi şcoala: bună pentru cel cinstit,

el cu ea va fi mai vrednic, mai bogat şi mai iubit.

Dar e rea la cel nevrednic, căci cu ea va face rău

şi mai mult ca făr-aceasta, celora din jurul său.

94 - Sluga ţi-o cunoşti la muncă,

ruda-n vreme de urgie,

prietenu-n nenorocire

- iar soţia-n sărăcie.

95 - Dacă nu se ţine seama de dorinţa unei fete,

multe inimi au să plângă, au să rabde şi regrete.

96 - Cine îşi mărită fata dup-un om ce nu-l iubeşte

are să regrete veşnic fapta rea ce-o săvârşeşte.

97 - Când căsătoria nu e un izvor de bucurie,

ea e un izvor de lacrimi, de poveri şi sărăcie.

98 - Cel care se leagă veşnic, mai întâi să caute bine:

scurtă este bucuria, dar sunt lungi a ei suspine.

99 - Nu pot fi-ntr-o căsnicie nici mai mari nepotriviri,

nici mai rele ca acelea dintre crezuri şi iubiri.

100 - În zadar e plin pe-afară

când nu-i chibzuinţă-n casă,

unde nu e chibzuinţă, risipirea zdrenţe lasă.

101 - Prea târzie-i chibzuinţa când ai dat de fund de oală,

chibzuieşte cât e plină,

că-n zadar vezi când e goală.

102 - Cum se întâlnesc pe-o apă două lemne uneori,

astfel se-ntâlnesc pe lume şi cei doi soţi muritori;

merg o clipă împreună - şi-apoi vine-un val uşor

le desparte şi le duce...

iată veşnicia lor!

103 - Putregaiul nimiceşte stâlpii casei negreşit

şi păcatul nimiceşte un cămin nelegiuit.

104 - Ca să ai căldură-n casă trebuie să rabzi şi fum,

chiar fără de nici o piatră n-o să afli nici un drum,

chiar fără de nici o vină n-ai să afli nici un soţ

- de aceea, pentru pace, rabdă cât mai multe poţi.

105 - Chiorul ştie cel mai bine preţui ochiul avut

- văduva unui soţ vrednic îşi dă seama ce-a pierdut.

106 - Când s-a prăbuşit stejarul, a căzut şi umbra lui

- când se duce soţul vrednic toţi rămân ai nimănui.

107 - Cine vrea, ades nu vine,

cine vine-ades nu-l vrea

- rar se întâlnesc pe lume potriviţi şi el şi ea.

108 - Nu poţi numai cu o mână împleti o funie bună

nici viaţa fericită fără-o dragoste-mpreună.

109 - Un deget nu-i o mână,

o frunză nu-i un crin,

o grindă nu-i o casă

- un om nu-i un cămin.

110 - Numai la drum lung se vede cât de răbdător e-un soţ

- ce nu poţi nici cu răbdarea, niciodată n-o să poţi.

111 - Ajută-ţi soţul slab, ca-n urmă să nu ajungi

să duci tu tot,

chiar şi puţin, tot e mai bine când amândoi

să tragă pot.

112 - Când trag cei doi boi alături,

plugul face brazdă bună

- fericită-i căsnicia când trag soţii împreună.

113 - Râul îl cunoşti trecându-l,

omul - când trăieşti cu el,

şi pe soţ în suferinţă

- dacă-i lup ori dacă-i miel.