Despre cunoştinţă
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Binecuvântaţi pe-aceia lângă care aţi aflat
pe acel ce cunoştinţa de-a cunoaşte v-a-nvăţat.
Când îi vezi pe-atâţia-n lume bâjbâind întunecat
atunci vezi ce mare lucru-i a cunoaşte-adevărat.
2 - Cel ce-a dobândit lumina cunoştinţei de frumos
a-nvăţat ceea ce-n lume este cel mai preţios.
3 - Cine a aflat că Cerul este-n starea cea mai Sus
şi-n adâncul cel mai tainic al unui copil supus
şi-L cunoaşte pe Acela ce-I al cunoştinţei Ţel -
a aflat înţelepciunea: toate se cuprind în El.
4 - Cine-nvaţă a cunoaşte ce e unic înţelept
ştie tot ce-i Cunoştinţă
şi-a aflat tot ce e Drept.
De la ea oricare minte se întoarce înapoi;
dincolo de ea nu-i nimeni să gândească
dintre noi.
5 - Cine-a cunoscut unirea, prin cunoaştere cu-Acel
care are şi lumina şi puterea toată-n El,
nu va mai cunoaşte frica niciodată de nimică;
cunoştinţa e Iubire -
şi-n ea nu mai este frică.
6 - A cunoaşte fericirea cea de toate mai presus
este a cunoaşte tainic Adevărul cel nespus;
altă fericire-asemeni pe pământu-acesta nu-i -
fericirea-ntreagă este numa-n părtăşia Lui.
7 - Cei ce recunosc lumina şi din lucruri
şi fiinţe
au ajuns pe treapta celei mai înalte cunoştinţe.
8 - Cei ce Te-au pătruns pe Tine, al Cunoaşterii Izvor,
niciodată nu mai sufăr,
niciodată nu mai mor!
9 - Sufletul care cunoaşte Adevărul Cel mai sfânt
e eliberat din toate lanţurile pe pământ.
10 - Prin gândirea adâncită în cunoaşterea de Ţel
dragostea ne dăruieşte slava-n cel mai unic fel:
slava de-a pătrunde-n Însăşi Părtăşia unde nu-s
graiuri pământeşti a spune ce descoperi când eşti Sus.
11 - Când descoperi Cunoştinţa Fericită luminos
afli adevărul despre tot ce-i Sus şi tot ce-i Jos.
12 - Cei ce află Adevărul cel mai nalt şi mai Ascuns
au atins desăvârşirea -
veşnicia au ajuns!
13 - Cei ce se cunosc pe sine pierd orice curaj şi fală,
cei care cunosc Lumina au o mare îndrăzneală.
14 - E greu, când te cunoşti pe tine,
a spune că cunoşti ceva,
precum nainte de-a cunoaşte,
e greu să nu pretinzi aşa!
15 - La necaz cunoşti pe alţii - asta este neapărat;
însă şi pe tine însuţi - asta-i mai adevărat.
16 - Cunoaşte-te pe tine însuţi - acesta-i primul ajutor
spre-a şti cu-adevărat ce este oricare suflet muritor;
aceasta chiar când nu te-ar duce la adevărul cel mai nalt,
tot te-ar smeri, spre-a recunoaşte
că-ţi este-un frate celălalt.
17 - Noi aflăm în noi ce alţii ne ascund să nu ştim ce-i
şi aflăm în alţii-aceea ce ascundem noi de ei.
18 - Se cunoaşte unde este cinste sau înşelăciune;
uşor vede orişicine cele bune, ori nebune.
19 - Cine nu-şi vorbeşte bine meseria care-o face
este semn că n-o cunoaşte -
şi mai bine lese-o-n pace.
20 - Nu cunoşti pe nimeni bine
când nu te cunoşti pe tine;
numai după tine poţi
să-i cunoşti cum sunt pe toţi.
21 - Lucrul cel mai greu pe lume e să te cunoşti pe tine
şi cel mai uşor pe lume e să-nveţi pe alţii bine.
22 - Vrei ca să-i cunoşti pe alţii?
Caută-i în necazul tău!
Vrei să te cunoşti pe tine?
Caută-te în ceasul rău.
23 - Dacă rabzi c-un om o iarnă
şi munceşti cu el o vară
apoi ştii ce preţuieşte şi-năuntru şi-n afară.
24 - Nu-ţi cunoşti însoţitorul ca-n drum lung
şi-n casă mică,
căci acolo o s-arate tot ce drege şi ce strică.
25 - Când cunoşti că ceva-i rău
asta e spre-un bine-al tău.
26 - Cine vrea să ştie ce va fi - cu rost -
trebuie să ştie ceea ce-a mai fost.
Tot ce-a fost nainte va fi şi de-acum:
cei curaţi - la slavă,
cei stricaţi - la scrum!
27 - Zici că-i fericit acela ce cunoaşte multe az’?
Dar aceasta e unită deseori cu mult necaz!
Celui ce cunoaşte multe tot atâtea i se cer
şi de cei ce-l văd din lume
şi de cei ce-l văd din cer.
28 - Nimeni nu cunoaşte calul ca acel ce-l călăreşte -
nimeni nu cunoaşte omul ca cel ce cu el trăieşte.
29 - Înţeleptul nu se plânge că alţii-l cunosc pe el,
ci că el nu ştie-a lumii şi al oamenilor fel.
30 - Omul e ca sticla neagră: nu ştii ce-i lăuntrul său:
îl crezi rău şi el e-o pâine,
îl crezi bun - şi-i un călău!
31 - Tot ce e necunoscut - pare minunat,
dar puţine-s tot aşa - dacă le-ai aflat!
32 - Mulţi ştiu multe - şi se poate:
unii lesne, alţii greu,
însă nimenea pe toate, numai Bunul Dumnezeu.
33 - Mulţi ştiu astăzi să citească,
dar puţini să adâncească,
dacă n-adânceşti trăind
în zadar orbeşti citind!
34 - Cine vrea să ştie multe
trebuie-a dormi puţin:
cunoştinţele cu muncă, nu cu lenevie vin.
35 - Buna cunoştinţă este ca un aur minunat:
are preţ oriunde-n lume cine e cu ea-nzestrat.
36 - Nu răspunde mai-nainte de-a cunoaşte, niciodată:
vorba celui ce nu ştie este râsă şi-aruncată.
37 - Cunoştinţa fără fapte
nu dă roade, chiar de-i bună;
roditoare-i doar când umblă
cu iubirea împreună.
38 - Învaţă-a te cunoaşte pe tine-n primul rând
şi numai după-aceea să faci ce ai de gând.