Despre dorință
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Nu e om pe lumea asta să nu aibă vreo dorință,
numai că puține-n lume sunt dorințe cu putință.
2 - Nu dori nimic pe lume într-atât să nu mai poți
îndura viața asta fără ceea ce socoți.
Numai Binele dorește-l într-atât de tare fel,
încât să nu poți viața s-o mai suferi fără el.
3 - Când dorințele vieții ți le vezi plinite toate,
nu mai simți arzând nevoia rugăciunii-nlăcrimate.
Trebuința rugăciunii o vezi numai la-ntristare -
de aceea ni se lasă câte-o lipsă și-ncercare.
4 - Nu căuta ce nu se cade,
nu dori ce nu-i de tine -
astea nu sunt nici ușoare
și nici nu-ți pot fi spre bine.
5 - Ferește-te de a căuta
- oricine-ai fi și-oriunde-ai sta -
aceea ce te-ar întrista
și te-ar zdrobi, de s-ar afla.
6 - Când în tine însetează orișice dorinți lumești,
atunci tu devii asemeni cu ființele cerești.
7 - Când rupi orice legătură dintre inimă și fire,
atunci moartea ta începe să devină nemurire.
8 - Nu dori ce nu se poate să ajungi prin curăție -
numai ce-ți dă curăția îți va fi spre bucurie.
9 - Dacă n-ai dorințe multe,
chiar puținul - mult îți pare:
mulțumirea sufletească este-averea cea mai mare.
10 - Dorința prea aprinsă, când spre ceva te cheamă,
te face pe celelalte să nu le iei în seamă.
11 - Nu căuta să-ți crești averea,
ci să-ți micșorezi dorința;
una singură să-ți crească, una singură: credința!
12 - Nimănui să nu se-ntâmple ceea ce-ar dori-nfocat,
ci doar ceea ce îi este spre folos cu-adevărat.
13 - Dorința nu-ncetează printr-o-mplinire-a ei:
mereu cresc alte flăcări din stinsele-i scântei.
14 - Chiar când trupu-mbătrânește,
tot mai are-un dor de-un fel -
ale trupului dorințe nu sfârșesc decât cu el.
15 - Cel ce are-o sută va dori o mie -
omul tot dorește până-n veșnicie.
16 - Sufletul bolnav de doruri tot greșește și greșește:
el nici rabdă, nici așteaptă, nici renunță -
el dorește.
17 - Judecă orice dorințe ale semenului tău
cum le judeci pe-ale tale -
nici mai bine nici mai rău.
18 - Vinovată e dorința care vrea cu nerăbdare
ceea ce-i oprit
și ce e osândit de înfrânare.
19 - Dacă vrei adevărata fericire pământească,
chiar dorința cea mai mare nu-ți dori
să se-mplinească.
20 - Cui îi e permis să aibă orișice-ar dori în sine,
trebuie să știe-n viață a-și permite prea puține.
21 - Multor răi li se-mplinește tot ce vor și cer mereu,
numai pentru că-i apasă blestemul lui Dumnezeu,
căci dorințele-mplinite duc pe răi la nebunie,
la păcat și desfrânare - și la moarte pe vecie.
22 - Oricât de fericită-i starea
în care-n lume ne-am găsi,
tot mai avem câte-o dorință
pe care-am vrea a ne-o-mplini.
23 - Din cea mai mare fericire
ce-n lume ne-am fi dobândit,
noi vom avea din nou dorința de ceva și mai fericit.
24 - A nu dori mai bine-i decât e a avea:
dorința chinuiește -
mai bine-i fără ea!
25 - Cu dorința rea te chinui mult până ți-o-mplinești,
însă după împlinire înmiit te chinuiești.
26 - Înfrânează-ți lăcomia după patimi și dorințe
ce-mbuibându-te pe tine duc pe alții-n suferințe,
că nu-i mult și vine plata și când nici nu te gândești -
cu cât mai târziu sosește mai din greu ai să plătești.
27 - Nu dori ce nu-i permis, nu forța ce nu-i deschis -
c-ai să te lovești apoi ca ulciorul de pietroi.
28 - Omul cel adevărat
are dor de ce-i curat
și și-l cântă-ncununat.
Omul cel nechibzuit
are dor nelegiuit
și și-l plânge pedepsit.
29 - Ca să nu-ți răstorni căruța, ține-ți calul strâns în hăț -
dar mai strâns ține-ți dorința ca să n-ajungi la dezmăț.
30 - Omul înfrânat la minte, la dorințe și la grai
n-o să fie niciodată alungat din nici un rai.