Despre dreptate
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Fiul meu, mai bine este să rămâi sărac, dar drept,
decât plin de strâmbătate s-ajungi mare şi-nţelept.
2 - Din vecii până-n vecii
drept e-un adevăr să ştii:
Adevărului îi placi
numai când dreptate faci.
3 - Nu nedreptăţi pe nimeni
nici în vorbă, nici în faptă -
Adevăru-i drept oriunde şi când dă şi când aşteaptă;
şi dreptatea tot vine mai târziu ori mai devreme,
fie că o crede omul, fie că nici nu se teme.
4 - Să nu osândeşti pe nimeni cât nu eşti în starea sa:
prea uşor îţi pare sacul pe spinarea altuia.
5 - Când îţi cauţi binele tău, altuia nu-i face rău;
când usuci cămaşa ta, n-o uda pe-a altuia.
6 - Pentru nici o nedreptate tu să nu cauţi răzbunare,
că nu stinge focul urii, ci-l aprinde şi mai tare.
7 - Să-ţi iubeşti copiii, însă, orişicât ai să-i iubeşti,
dragostea să nu te facă ce e rău să făptuieşti;
de-i hrăneşti cu-nşelăciune şi-i îmbraci din jefuit
chiar de ei vei fi odată judecat şi osândit.
8 - Trebuie s-avem în suflet gânduri nalte şi curate
pentru ca s-avem în viaţă măcar fapte de dreptate.
9 - Trebuie nespus de tare ce e bine să iubim,
pentru ca s-avem putere de ce-i rău să ne ferim.
10 - Nu poţi merge drept în viaţă, fiul meu, pe drumul tău,
dacă nu cunoşti ce-i bine şi nu-ţi pasă de ce-i rău.
Trebuie să ştii aceasta ca să ştii cum să trăieşti:
de ce-i rău să-ţi fie groază şi ce-i bine să iubeşti.
11 - Când un sărac mănânc-o gâscă
bolnav e unul dintre ei -
când eşti sărac, prea mică parte
din bunurile vieţii iei.
12 - Să nu muşti mâna ce ţi-a dat,
să nu scuipi unde-ai sărutat,
să nu-ntorci rău pentru un dar
dacă eşti om şi nu tâlhar.
13 - Şi spinul are-un pic de umbră,
şi piatra iarbă verde-un pic -
nu-i om oricât de rău să n-aibă
în el dreptate chiar nimic.
14 - Vai de cel ce nu se poate scărpina cu mâna lui!
Vai de cel silit s-aştepte tot la mila nimănui!
15 - Numai focul îndreptează lemnul care-i strâmb crescut,
numai suferinţa-ndreaptă pe un om adânc căzut -
de aceea totdeauna e un bine-n orice rău
dacă omul înţelege şi-şi îndreaptă drumul său.
16 - Când schimbi locul, iar nu firea, n-o să ai nici un folos:
pomul rău tot roade rele dă-n şi-n locul cel mănos.
Schimbă-ţi inima, nu vorba, schimbă-ţi firea nu numirea -
altfel cinstea şi-Adevărul nu-l mai afli nicăierea.
17 - Pomul când de jos se strâmbă anevoie drept îl vezi,
omul când de mic se strică anevoie-l îndreptezi.
De aceea fii cu grijă cum ţi-l creşti pe fiul tău,
căci pe urmă plângi zadarnic: greu îndrepţi ce creşte rău.
18 - Albina care-i bună scoate din orice floare miere bună,
învăţătorul bun va pune pe orice frunte o cunună,
părintele cel bun va creşte pe orice fiu al lui cinstit -
pe roada lui se vede omul cel vrednic sau dispreţuit.
19 - Când eşti la mânie nu vorbi nimic:
supărarea mare face prânzul mic
firea iute umblă cu folos puţin;
numai fiara are fiere şi venin.
20 - Îndoaie lemnul cât e fraged,
jupoaie teiul cât se ia
şi-ndreaptă-ţi fiul cât e tânăr:
târziu, zadarnic vei cerca.
21 - Are dreptul la viaţă fiecare om născut -
soarele îl luminează şi pământu-i dă un scut;
nimenea nu are voie să-i ia libertatea lui
câtă vreme el n-atinge libertatea nimănui.
22 - Prin crăpătura mică pot curge stropii mulţi -
prin relele mărunte pierzi harul când n-asculţi.
23 - Nu lega la gură vita care-ţi treieră cinstit -
cui lucrează pentru tine să-i dai dreptul cuvenit.
24 - Cine-l face pe cel mare l-a făcut şi pe cel mic;
nu dispreţui săracul şi nu-l râde cu nimic,
că eşti mare, n-ai tu merit, că e mic, el n-are vină.
Adevărului cu teamă şi smerenie te-nchină.
25 - De la oaie ia doar lâna, nu şi pielea când o tunzi;
fii cinstit şi drept cu alţii - să-i ridici, nu să-i afunzi.
26 - Când nedreptăţeşti pe alţii, n-aştepta să fii cruţat:
şi-o furnică se răzbună când e dreptul ei călcat.
27 - Fă-te prieten cu Dreptatea şi cu Cinstea fii amic,
căci atunci judecătorul nu-ţi va dăuna nimic,
dar de nu iubeşti dreptatea, teme-te de faţa lui -
vinovatul n-are prieten: când s-ar plânge, n-are cui.
28 - Cel mai tare n-are lege, el îşi face singur drept;
când domneşte nedreptatea, tacă omul înţelept.
29 - Până nu dai de pereţi
nu vezi calea să te-ndrepţi -
până nu te poticneşti
nu vezi starea-n care eşti.
30 - Lupul face, mielul trage - se întâmplă şi nu rar!
Fură hoţul, dar plăteşte cel ce nici gândea măcar.
31 - Avocatul mulge vaca iar certaţii-o trag de păr -
pâra-i numai sărăcie: ăsta-i mare adevăr!
32 - Decât judecăţi şi certuri chiar pentru un lucru drept,
tu s-alegi şi-o pace strâmbă de ţi-e capul înţelept.
33 - Boul are limbă mare,
dar numa-n zadar o are,
căci ar spune şi nu poate
de dreptatea care-o pate.
34 - Fereşte-te de judecată, că mai de multe ori îţi strică:
te judeci să câştigi o vacă şi pân-la urmă-i o pisică.
35 - Judecata vreme lungă
îţi ia banii toţi din pungă
şi te lasă pe ponos -
ăsta-i singurul folos.
36 - Când n-ai treabă,
fă-te martor între doi împricinaţi
şi-apoi ţine-te de drumuri, că-ţi ajunge până gaţi.
37 - Când vrei neapărat dreptate
multe drumuri faci umblate;
când te duci la judecată
pregăteşte-te de plată.
38 - Decât să te cerţi, mai bine tu de pagubă te lasă;
cei ce umblă după certuri rar ajung să moară-acasă.
39 - Dreptatea, ca uleiul, deasupra apei iese
şi-nvinge fără certuri şi fără de procese.
40 - În orice loc dorinţă spre pace să arăţi:
mai bună este-o pace ca zece judecăţi.
41 - Ca lemnul cel uşor în apă, aşa dreptatea iese-n faţă
şi nu rămâne de ruşine oricâte-ar pătimi-n viaţă.
42 - La-nceputul stânii
se-ndrăgesc jupânii
şi se ceartă câinii;
la sfârşitul stânii
se alintă câinii
şi se bat jupânii.
43 - Animalele cu vremea ajung prietene-ntre ele
oamenii stând împreună des sfârşesc făcându-şi rele.
44 - Vai de broaşte totdeauna când se bat doi boi în baltă -
vai de cei mici când în lume se bat domnii laolaltă!
45 - Dacă suferi nedreptate pentru-un ideal frumos
nu ţi-e spre nefericire, ci spre-un fericit folos;
când va triumfa ideea sfântă pentru care-ai tras
vei cunoaşte ce răsplată este-n al Dreptăţii ceas.
46 - Durerea este-o-nvăţătură:
întâi să ştii s-o ocoleşti,
apoi, ştiind ce grea-i, la nimeni să n-o provoci,
câţi ani trăieşti.
47 - Cine n-a-ndurat el însuşi nedreptatea îndelung,
n-are milă nici de alţii când în strâmtoare-ajung,
iar acel ce ştie greul, însă după ce-a scăpat
chinuie nedrept pe alţii - face-un înzecit păcat.
48 - Din orice greu înveţi ceva
când vrei să-ndrepţi cărarea ta,
dar orice sfat nesocoteşti
atunci când răul ţi-l voieşti.
49 - Când soseşte vremea şi se umple vasul,
nu aduce anul ce aduce ceasul.
50 - Mai bine e şi mai târziu
decât niciodată -
mai bine şi cu mai puţin
decât nici o plată.
51 - Ţara ce nu-şi ştie-alege pe cei buni dintre ce-i răi,
ci-ntăreşte silnicia părtinindu-şi-i pe-ai săi,
iar dreptatea o împarte după ochi şi bunul plac,
în curând se prăbuşeşte şi nu se mai scoală-n veac.
52 - Dacă nu faci nedreptate, nici n-ai s-o păţeşti cândva;
chiar şi de ţi se urzeşte, dreptul o va-nlătura...
53 - Nimic nu poate să oprească
dreptatea ca să nu sosească.
Când vine vremea plăţii sale
nimic nu-i poate sta în cale.
54 - De acei ce fac dreptate au toţi totdeauna plac,
dar toţi cei cu nedreptatea sunt priviţi cu scârbă-n veac.
55 - Nedreptate niciodată tu să nu-i faci nimănui,
căci asupra ta se-ntoarce tot ce-arunci asupra lui.
56 - Când dreptatea e dreptate, ea-i aceeaşi pentru toţi,
cât de jos ar fi cei vrednici,
cât de sus ar fi cei hoţi.
57 - Dacă-n fiecare ţară ar fi doar un înţelept,
el ar fi de-ajuns să-nveţe ţara-ntreagă ce e drept.
58 - Dreptatea este prima din datorii, oricând,
de-aceea cu oricine, fii drept în primul rând.
59 - Cel ce n-a fost drept nainte
dar s-a-ntors spre ce e drept,
mai de laudă e ca unul ce-a fost pururea-nţelept -
că nu-i greu să fii drept şi-astăzi
când ai fost tot drept mereu.
A te-ntoarce la dreptate când n-ai fost,
aceasta-i greu!
60 - După cum respectă legea, vezi pe drept
sau pe nedrept,
după cum vorbesc de Cinste, vezi pe prost
sau pe-nţelept.
61 - Un stăpân fără dreptate este un tâlhar tiran -
vai de cei siliţi s-asculte de-acest fiu al lui Satan.
62 - Cât de minunat se vede împletită-n viaţa toată
orice cale - cu urmare,
orice faptă - cu răsplată!
Numai orbii şi nebunii nu văd cum se răsplăteşte
chiar şi-acuma fiecare, după felul cum trăieşte.
63 - Vrei să-ncredinţezi pe altul de dreptatea care-o ai?
Spune-i, paşnic, Adevărul
cu-al înţelepciunii grai.
Dac-un înţelept ascultă, el va înţelege drept
dar un prost nu va-nţelege -
să-ţi scoţi inima din piept.
64 - Înţelegerea dreptăţii este alta, ne-ncetat -
după cum trăieşte omul:
în virtute, sau păcat.
65 - Chiar şi-n cel mai drept din oameni,
nu-i dreptate chiar deplină;
nu-i nevinovat pe lume chiar fără de nici o vină,
nu-i vreun înţelept să n-aibă
nici vreo vorbă ne-nţeleaptă -
tu, desăvârşire numai de la Cel de Sus aşteaptă.
66 - Dacă ai dreptate, luptă-te aprins:
cât de mic şi slab eşti, nu vei fi învins.
67 - Dreptatea şi-Adevărul scot toate la lumină
şi nimeni nu le poate opri ca să nu vină.
68 - Cel nehulitor nu face nici pe altul să hulească,
cel nebătăuş nu-l pune nici pe altul să lovească.
Cel ce n-ar putea ucide nici pe cel mai ticălos,
pe acela-l fericeşte tot Cuvântul lui Hristos.
69 - De nici un bătrân nu râde,
pe nici un sărman nu-l bate
şi la nici un slab de minte tu nu-i face nedreptate -
căci pe tine şi urmaşii tăi se vor întoarce toate.