Despre îndrăzneală - curaj

1 - Fiul meu, ai îndrăzneală: viaţa este ca o mare,

cine poate

să înoate,

biruieşte

şi răzbeşte,

cine nu, rămâne-n urmă, toţi îl calcă în picioare;

astfel, biruit, se lasă şi-apoi deznădăjduieşte,

iar cel ce-a pierdut nădejdea merge sigur la pierzare.

2 - Cu-ndrăzneală tu să aperi Adevărul cel Curat

c-Adevărul nu te lasă niciodată ruşinat;

de minciună te fereşte ca de-un şarpe blestemat,

căci în ea cine-ndrăzneşte totdeauna-i ruşinat.

3 - Îndrăzneşte, pentru Bine, şi cu lei să te trânteşti:

El e Cel care Se luptă, tu eşti cel ce biruieşti.

4 - Adevărul cu-ndrăzneală spune-l toată viaţa ta,

căci un rod întotdeauna după el va rămânea.

5 - Dacă n-ai curaj,

te-nvinge chiar şi lupta cea mai mică;

dacă ai curaj,

nici lupta cea mai mare nu te-nfrică.

6 - Dacă ţi-ai pierdut curajul la necaz, iubitul meu,

nu-ţi vei uşura necazul, ci-l vei face şi mai greu.

7 - Fiica mea, obişnuieşte s-ai curaj a spune-n faţă

ce spui despre altu-n spate - ori mustrare, ori povaţă.

8 - A-l mustra pe un prieten când e el de faţă-i bine,

a-l vorbi de rău în lipsă e păcat şi e ruşine.

9 - Nu fii un fricos în viaţă,

că nu tot ce-i lup te-nhaţă

şi nu-s lei toţi cei cu gheare -

numai fricii tale-i pare.

10 - Numai luptătorii Cinstei moştenesc cununi cereşti,

toţi ceilalţi primesc deşarte glorii şi cununi lumeşti;

ei aici şi-apleacă toate steagurile lor pe rând,

cât de scump plătesc cununa şi şi-o pierd aşa curând!

Pe când cei ce luptă-n viaţă pentru premiul ceresc

vor primi cununi şi glorii care-n veci nu veştejesc.

11 - Erou e-acela care are curajul de-a muri voios,

chiar când nu vede răsplătirea, spre tot ce-i bine şi frumos.

12 - Fiul meu, fii totdeauna curajos în tot ce-i drept -

pentru tot ce e virtute inima să-ţi bată-n piept,

căci nu este fericire fără de curaj nicicând,

nici virtute fără muncă, nici izbândă neluptând.

13 - Cei ce mor pentru credinţă vor trăi şi-aici şi-n Cer,

câţi trăiesc pentru păcate şi-aici şi-n vecie pier.

14 - Duhul lumii nimiceşte duhul multor dintre noi,

de aceea-aşa de rare-s sufletele de eroi.

15 - Pe eroii înfrânării şi iubirilor adânci

flecăreala-i nimiceşte ca pe-un vas izbit de stânci.

16 - Luptă-te ca duhul lumii să nu spurce şi să-nghită

ce ai scump: soţia, casa, conştiinţa ta cinstită,

sau credinţa, sau nădejdea, sau iubirea ta curată -

luptă-te, căci, de le-nghite, le-ai pierdut pe viaţa toată.

17 - Ai curaj să lupţi cu pofta care vine-a te robi -

slava lumii trece iute: nu-i bun târgul, nu-l primi!

Vezi ce plată-ngrozitoare dă Satan la-orice-mpărat

după ce de slava lumii cu dispreţ l-a despuiat.

18 - Ai curaj, înfruntă frica ce se luptă-a te robi:

frica e-un păcat de moarte - nu ceda şi nu fugi;

luptă, roagă-te şi rabdă, trece orişice tumult -

biruinţa este-a celui care va-ndrăzni mai mult.

19 - Cu-ndrăzneţul treci prin foc,

cu fricosul mori pe loc;

cu-ndrăzneţul scapi din val,

cu fricosul mori la mal.

20 - Baba când mai mult se teme uită uşa descuiată,

omul cu prea multă frică nu-i bun prieten niciodată.

21 - Cei ce prea se tem de moarte pierd viaţa mai degrab,

frica-l face miel pe taur şi din tare face slab.

22 - Şi-o pisică

e voinică

dacă la duşman i-e frică:

şi o raţă

e-ndrăzneaţă

când nu-i nici o vulpe-n faţă;

când vrăjmaşii-s lângă noi

atunci vezi pe cei eroi.

23 - Pe leul mort orice măgar îl calcă în picioare.

Când vezi eroii înjosiţi atât de-adânc te doare!

24 - Pe cel ce-a fost odată leu viteaz şi curajos

cinsteşte-l chiar şi-atuncea când trântit ajunge jos,

căci pân-la jertfă şi curaj se-ajunge greu -

când mulţi uşor pot fi măgari, s-alege cine-i leu.

25 - De puşca goală doi se tem: şi tu

şi cel ce-o ţine,

mai frică ţi-e de ce nu ştii decât de ce vezi bine.

26 - Decât în car cu un fricos,

mai bine-n jug cu-un curajos,

căci cu fricosul cazi din car

dar cu-ndrăzneţul birui iar.

27 - Cei care se tem de apă nu mai meargă după peşti,

- nu eşti bun de nici o treabă de nu crezi

şi nu-ndrăzneşti.

28 - De ţi-e frică de-orice ploaie, nu porni la nici un drum,

de ţi-e frică de-orice brumă, vie nu-ţi sădi nicicum,

de ţi-e frică de-orice vulpe, să nu ţii găini şi curci -

dacă eşti fricos şi leneş toate numai le încruci.

29 - Fii în toate curajos,

tot ce faci să-ncepi frumos:

lucrul bine început

jumătate-i şi făcut.

30 - După nor vine senin,

după zbucium vine-alin,

după greu vine uşor:

fii viteaz şi-ncrezător.

31 - La-ncercare nu-i uşor,

dar fii tare-ncrezător,

numai după anii grei

ştii vieţii ce să-i ce’i.

32 - Fii îndrăzneţ în toate, să nu te temi nicicând:

nu-i moarte să te-ajungă când nu eşti tu la rând,

iar când îţi vine rândul degeaba te-ai feri -

oriunde-ai fi te află şi-oricum te va găsi.

33 - Vremea vine, vremea trece,

azi e cald, mâine e rece,

azi e soare, mâine-i nor -

fii viteaz şi răbdător!

34 - Toate ţin pân-la o vreme,

toate-şi au sfârşitul lor;

când ţi-e greu fii cu-ndrăzneală,

când ţi-e bine - temător.

35 - Când apuci de coarne-un taur,

ţine-l bine să nu-ţi scape,

când cu lupii te faci prieten,

ţine-ţi bâta cam aproape.

36 - Când te-apuci de-un lucru mare, ţine-te de el viteaz,

dacă mergi pe-un drum cu hoţul, chiar când dormi

s-ai ochiul treaz.

37 - A cădea oricine poate, dar sunt rari câţi se mai scoală,

însă asta te arată de eşti om, sau vorbă goală.

38 - Cel nedisperat în rele şi neîmbătat în bune

şi netemător în lupte e de-un preţ cât nu poţi spune;

rar, pe lume, naşte-o mamă un aşa copil-minune.

39 - Chiar cele mai frumoase gânduri

rămân în veac fără folos

când n-ai curajul, sau dorinţa

a le-mplini cât de frumos.

40 - Fericirea şi izbânda totdeauna să le-aştepţi -

ele-s date totdeauna celor curajoşi şi drepţi.

41 - Să nu plângi, ca o femeie, ruşinos şi disperat

ce nu ţi-ai ştiut să-ţi aperi curajos,

ca un bărbat

dacă n-ai ştiut să-ţi aperi ce-aveai scump şi fericit,

plânsul prea târziu te-arată îndoit nenorocit.

42 - Puţini oameni mari pe lume au urmaşi tot mari

ca ei,

cei mai mulţi au fii nevrednici

- şi nu ştim aşa de ce-i!

Poate pentru ca să ştie orice ghindă, că-i un har

dar şi-o mare datorie, să te naşti

dintr-un stejar.

43 - Curajosul n-are voie să se plângă niciodată,

cât de greu i-ar fi necazul,

viaţa cât i-ar fi-ncercată

chiar când inima-i zdrobită, gura lui, răbdând,

să tacă:

dacă cel mai tare plânge,

atunci slabul ce-o să facă?

44 - Îndrăzneala şi curajul vor începe-n cel cuminte

cu-nţeleapta prevedere:

nu sări, ci vezi - nainte!

45 - Cel ce ştie să învingă, nu atacă el nainte,

ci se pregăteşte bine, aşteptând cât mai cuminte,

căci acela care-atacă nu gândeşte chiar la toate,

dar acela care-aşteaptă liniştit

mai bine poate!

46 - Nebunia cea pripită nu e vitejie;

vai de cel ce nici s-alerge, nici să stea, nu ştie.

47 - Curajosul se cunoaşte numai când e-n bătălie;

omul credincios se vede numai când e la mânie.

48 - Să fii plin întotdeauna de curaj şi voie bună,

încă să poţi da şi celor ce-s cu tine împreună.

49 - Luptă ca să nu te-nvingă slăbiciunea firii tale -

firea noastră rea se duce deseori pe-o altă cale.

50 - Vitejia e răbdarea de-a lupta înc-un minut

după ce ceilalţi cu toţii au fugit

sau au căzut.

51 - Puteri nimicitoare, întruna se vor ţine

naintea şi în urma a tot ce este bine,

de-aceea-ntotdeauna fii credincios şi tare

şi-l apără de-aceste puteri nimicitoare.

52 - Când te ştii că ai dreptate, ai curaj şi crede,

chiar când contra ta o fiară vezi că se repede;

stai şi-nfrunt-o cu privirea cea mai liniştită:

pân-la urmă tot dreptatea ta-i nebiruită.

53 - Uşor de biruit e răul,

oricât de tare-ar fi-narmat,

când cugetul care-l loveşte e curajos

şi e curat.

54 - Când munca ta-i primejduită,

să ştii s-o aperi curajos:

cel ce nu-şi apără lucrarea,

este-un nedemn şi-un ticălos.

55 - Curajos fii în credinţă,

dar fricos fii în păcat,

ca să nu cazi niciodată de pe drumul cel curat.

56 - Toţi dispreţuiesc pe-aceia ce li se supun uşor,

dar admiră pe cei vrednici

chiar când sunt în contra lor.

57 - Să cedăm înţelepciunii şi virtuţii ne-ncetat:

astea două să învingă - căci toţi au de câştigat.

58 - Nici norocul nu-l ajută pe un luptător fricos;

Eu voi fi voi, promite celor curajoşi Hristos.

59 - Un conducător cuminte, e mai bun ca un viteaz:

cel cuminte-aduce pacea,

celălalt, ades, necaz.

60 - Cei care rămân în urmă

sunt primejduiţi întruna,

cei care răzbat nainte

vor primi-n curând cununa.

61 - Îndrăzneala-ţi micşorează pe-un necaz

şi pe-un vrăjmaş,

însă frica îl măreşte -

niciodată nu fii laş!

62 - Adevăru-n veci ajută un curaj îndreptăţit;

îndrăzneşte totdeauna, dacă aperi ce-i cinstit.

63 - Cine nu-şi pierde răbdarea şi nici cumpătul luptând,

vede sigur biruinţa - mai târziu ori mai curând.

64 - Nu fiindcă lupta-i grea

tremuri şi te temi de ea:

pentru că te temi de ea,

de aceea lupta-i grea.

65 - E-o nelegiuire-atuncea când priveşti o nedreptate

şi nu lupţi să nu se facă,

şi nu strigi că nu se poate!

66 - Cine apără dreptatea

cine-ajută-un slab la greu,

cine plânge pentru altul -

bucură pe Dumnezeu.

67 - La nevoie şi fricosul se aruncă curajos -

vai de cel ce doar de formă se arată credincios!

68 - Toţi dispreţuiesc pe omul moale şi fricos,

dar cinstesc pe cel ce este drept şi curajos.