Despre lăcomie
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Fiul meu, tu niciodată nu dori nimic ce-i rău,
nu fii lacom niciodată, nu trăi din furătură
că de nu te vede nimeni, este-un Ochi, este-o măsură
care vede şi plăteşte orice gând şi pas al tău.
2 - N-asculta de lăcomie când în inimă te-mpunge
căci şi multul se sfârşeşte când puţinul nu ajunge.
3 - Cel ce de puţin cârteşte
nici de mult nu mulţumeşte.
4 - Bine-i să nu faci risipă, însă nici să fii hapsân:
banu-i bun de-l ai ca slugă, dar e rău de-l ai stăpân.
5 - Vai de ţara unde marii cu tâlharii se înjugă
să-i înlăture pândarii ca s-o stoarcă şi s-o sugă,
căci oriunde lăcomia când pe cei mari stăpâneşte
pe cei mici nefericirea şi mizeria-i pândeşte.
6 - Nu fi lacom, cu-nşelarea n-aduna averi străine
căci oricând înşeli pe altul mai întâi te-nşeli pe tine.
7 - Nu iubi pe lume banul, că-n a inimii cămară
când e banul înăuntru, cinstea-i aruncată-afară.
8 - Pe Cântarul Mântuirii
sufletul şi banul pururi sunt ca două greutăţi
iar în clipa cântăririi
pe când braţele se mişcă spre în jos sau spre înalt
oricând unul se ridică, se coboară celălalt.
9 - Fiii mei, voi niciodată nu vă vindeţi conştiinţa
ca să cumpăraţi cu preţu-i fericirea şi dorinţa,
că de faceţi târgu-acesta şi nu-mi ascultaţi povaţa
fericirea câştigată vă va otrăvi viaţa.
10 - Nu-i nimic pe lumea asta mai urât şi mai stricat
de cum este lăcomia omului nesăturat
şi nu-i fiară-atât de crudă, şarpe cu mai mult venin
decât lacomul ce are sufletul de demoni plin.
11 - Lăcomia-i hoţul care fură tot ce ai mai bun
şi-un tâlhar ce-ţi jefuieşte inima de-ajungi nebun.
12 - Dorinţa celor ce se-mbuibă e ca de câini şi ca de porci,
mâncări şi băuturi şi pofte îi vezi căutând pe unde-ntorci,
căci pofta când te stăpâneşte te-aruncă-n cel din urmă loc
mai jos ca cel mai de ocară şi mai netrebnic dobitoc.
13 - Nici o vrăjmăşie nu e ca iubirea cea de ban,
nimeni nu te chinuieşte ca acest urât Satan,
nimeni nu te face-n lume ca zgârcenia sărac
- blestemată-i lăcomia şi aici şi-n iad în veac.
14 - Cei ce se iubesc pe dânşii şi-al lor interes mereu
îşi sugrumă conştiinţa, - îi va bate Dumnezeu.
15 - Nu doriţi mărirea lumii căci mereu numai cu-amar
şi cu sânge şi cu lacrimi este plin al ei pahar
gustul slavei lumii trece, însă focul ei în veac
o să ardă viaţa celor care l-au avut pe plac.
16 - Prietene, de lăcomie şi de furt să te fereşti
decât să trăieşti hoţeşte mai bine să nu trăieşti.
17 - Nu fi îndrăzneţ la furturi sau la fapte de ruşine
că nici noaptea nici pădurea parte şi-adăpost nu-ţi ţine,
hoţul n-are nici un prieten, toate-i poartă vrăjmăşie,
când mai singur se va crede se va pomeni-n urgie.
18 - Nu e pacoste pe lume ca iubirea cea de ban,
nimeni nu te înjoseşte ca acest cumplit duşman,
nimenea nu-ţi ia nici cinstea, nici prietenii ca ea,
s-o urăşti viaţa-ntreagă că-i năpasta cea mai rea.
19 - Nu dori s-aduni avere căci cu-atât de mult amar
îţi va fi pe veşnicie plin al chinului pahar -
şi-apoi toată nedreptatea ce-o vei face pân-o strângi
toată-ai s-o plăteşti odată, şi amarnic ai să plângi.
20 - Omul prin cinstită muncă are doar un trai cinstit,
- unde-i strânsă-avere multă e ceva nelegiuit,
a fost cineva acolo ce-a nedreptăţit cândva
iar aceasta peste-averea strânsă-n veci va apăsa.
21 - Nu fii lacom niciodată după bani, căci ei ascund
laţul ce te duce-n moarte şi te trage-n iad afund.
22 - Toată patima-i urâtă, toate relele-s păcate,
lăcomia însă pare mai urâtă decât toate.
23 - Mintea omului orbeşte mai ales prin lăcomie,
lacomul nimic nu vede şi nimic nu vrea să ştie
numai banul - pentru-acesta dă orbiş ca porcu-n tină,
pentru-aceasta nimicirea din acesta o să-i vină.
24 - Ca şi haina cea prea mare
ce te-mpiedică-n mişcare,
tot aşa-i păgubitor
banul mult şi strâns uşor.
25 - Omului pierzare-i vine mai ales din trei păcate:
lăcomia, slava lumii şi plăcerile stricate;
dacă le învingi pe-acestea şi-ţi ţii inima curată,
mintea ta va fi-nţeleaptă şi vecia luminată.
26 - Lăcomia este-un sfetnic rău şi orb şi fără minte,
vezi pe câţi i-a dus ea-n lanţuri, în ruşine şi-n morminte.
27 - Fericit acela care banu-n lume nu-l orbeşte,
ci la toţi ajutorare dă cu grijă cât trăieşte.
28 - Precum haina cea prea mare
ce te-mpiedică-n mişcare,
banul peste trebuinţă
te împiedică-n credinţă.
29 - Nu-i pe lume om mai jalnic să-l deplângi şi ocoleşti
decât cel ce umblă numai după-averile lumeşti,
tot ce are şi în suflet şi-n afară-acest smintit
e-o pornire care-l face şi orb şi nesuferit.
30 - De la mâţă nu scoţi peşte,
de la lacom nu scoţi dar,
cum nu scoţi din piatră apă
ci te chinui în zadar.
31 - De-ar fi lumea după câini
ar muri toţi caii mâini’,
de-ar fi lumea după hoţi
s-ar ucide câinii toţi,
de-ar fi lumea fără frână
ar pieri-ntr-o săptămână.
32 - Se îneacă cel ce sare
la bucata cea mai mare
- lăcomia-i boală grea,
vai de cel robit de ea!
33 - Cel ce ştie numai adă, dar nu ştie zice na
e un lacom care veşnic numai foame va avea.
34 - Cine caută tot prea mare,
pierde şi puţin cât are,
cel ce ne-ncetat mai vrea
pierde şi ce mai avea.
35 - Ce-ţi ajunge e al tău,
ce-ţi întrece este rău,
ce-ţi ajunge-i avuţie,
ce-ţi întrece-i lăcomie.
36 - Bună-i şi găina ta,
dar mai bună-a altuia
că-i mai mare şi mai grea
şi-are ouă de-o oca.
37 - Ochii lacomului sar
iepurele-l văd măgar
- fericit e omul care
mulţumit e cu ce are;
dac cel lacom şi flămând
va fi blestemat oricând.
38 - Cel lacom, ca şi cel zgârcit,
e omul cel mai osândit,
că-i rob la mila orişicui
şi nici ce are nu-i al lui.
39 - Până nu-l storci cu putere din burete nu scoţi apă,
lacomului, fără silă, nici ce e dator nu-i scapă.
40 - Bună e dreptatea care smulge de la cel ce ţine
tot ce pe nedrept adună, tot ce nu i se cuvine.
41 - La stăpânul cel zgârcit
sluga-i hoaţă negreşit
ca să-şi facă din furat
plata ce nu i s-a dat.
42 - Oricâtă apă bea un peşte, toată pe urechi o scoate
şi-orişicât zgârcitul strânge, lumea i le fură toate.
43 - Ce lopata grămădeşte
vine sapa, risipeşte -
unde-i un zgârcit, de zor
vine şi-un risipitor.
44 - Porcul strânge la untură pentru alţii până moare,
astfel face şi zgârcitul în prostia lui cea mare.
45 - Prostul cât munceşte-o vară
risipeşte într-o seară,
cel cuminte, ban cu ban
dintr-o lună are-un an.
46 - Zgârcitu-i traistă fără gură,
risipitorul fără fund,
în amândoi un iad de patimi şi de păcate se ascund;
ce unul blestemat adună furând şi înşelând zgârcit,
un altul blestemat aruncă şi-mprăştie nelegiuit.
47 - Nu lua ce nu-i cu dreptul,
nu primi ce nu-i curat,
căci cu mult mai mult vei pierde
decât crezi c-ai câştigat.
48 - Cine a furat odată este fur întotdeauna,
cum e mincinos cel care a iubit şi-a spus minciuna.
49 - O minciună spusă-odată
e ca uşa descuiată
şi ca uliţa umblată:
mergi uşor şi altădată.
50 - Cel pornit pe furătură
astăzi fură, mâine fură -
cel pornit pe căi alese
orice iese n-o să-i pese.
51 - Când ajuţi pe cel ce fură eşti tot lotru ca şi el,
căci păcatul tot păcat e, chiar dacă-l numeşti altfel.
52 - Sunt mai răi ca cei ce fură, cei ce-ascund pe furător,
mulţi nu fură când nu este cine-ascunde furtul lor.
53 - Nu de noapte, nici de vreme,
hoţul tot de hoţ se teme.
54 - Oaia cât de hoaţă-ar fi,
nimeni n-o va bănui;
lupul cât de pocăit
nu-l ia nimenea cinstit.
55 - Rareori acel ce fură
nu-i acela care jură,
deseori cel vinovat
strigă cel mai tare-n sat.
56 - Când vede c-a fost zărit,
hoţul zice c-a glumit,
căci hoţia totdeauna
umblă-n gură cu minciuna.
57 - Nu e cugetul curat
nici de dat nici de luat,
ci-i comoara cea de preţ
ce n-o află-orice drumeţ
şi e aur scump şi rar,
când îl pierzi nu-l afli iar.
58 - Cel ce prea se străduieşte
de se dezvinovăţeşte,
rareori ai să găseşti
când de-a dreptu-l bănuieşti.
59 - N-am văzut om săturat
cu mâncare din furat;
cu pâinea furată,-n veci
nu te saturi, ci te-neci.
60 - Fură azi, mai fură mâini’
dar nu fură săptămâni,
azi de-un fel, mâine de-un fel
dar poimâine vai de el.
61 - N-am văzut om încălzit
cu lemne din jefuit;
cu ce furi şi jefuieşti
te aprinzi, nu te-ncălzeşti.
62 - Din ce bei - din ce-ai mai bea,
din ce furi - ai mai fura
din ce cazi - te înjoseşti
până când te prăpădeşti.
63 - Cea mai moale pernă-n lume este cugetul curat,
nu ţi-l întina vreodată nici cu cel mai mic păcat.
64 - Chiar şi cea mai mică vină e ca praful mititel
ce pe geam se tot depune până nu mai vezi prin el.
65 - Nu da pasărea din mână pe porumbul de afară,
ce-i în mână nu-i minciună, ce-i pe şură iute zboară.
66 - Să nu-ţi dai puţinul de-astăzi pentru multul de la vară
- lacomul şi cu zgârcitul sunt mai păcăliţi din ţară.
67 - Nu da poamei cu piciorul
căci se poate să-i duci dorul -
când e bine folosit
nu-i nimic dispreţuit.
68 - Nu fi scump şi nu fi leneş
de vrei bine ca să-ţi meargă,
scumpul mai mult păgubeşte,
leneşul mai mult aleargă.
69 - Până n-ai opincă nouă n-arunca pe cea cârpită,
nu cumva să porţi de silă una şi mai găurită.
70 - Când nu dai un cui, adesea pierzi o scândură căzută;
pentru-un leu nedat la vreme pierde, cel zgârcit, o sută.
71 - Din o masă gata-ntinsă mulţi se-nfruptă nechemaţi,
după munca celui vrednic culeg mulţi neruşinaţi.
72 - Nu fi lacom după-avere, nu fi lacom după bani,
lăcomia ţi-i va face pe toţi oamenii duşmani.
73 - Cu un bob
tot neghiob,
cu un ac
tot sărac,
cu un pic
tot nimic,
- cine nu-i sătul c-un strop
nu-l mai satură un snop.
74 - Lăcomia te va face vânzător şi hrăpăreţ,
nimicindu-ţi pe vecie tot ce poţi avea de preţ.
75 - Mai presus de conştiinţă şi mai scump nimic să n-ai,
nici pe bani, nici pe-nălţarea cea lumească să n-o dai,
nu lăsa ca lăcomia să te-aplece spre păcat
că vei deveni o zdreanţă şi-un gunoi de lepădat.
76 - Aurul e cheia lumii, multe uşi descui cu el,
numai Uşa-Mpărăţiei Cerului n-o poţi astfel.
Uşa asta o deschide numai plânsul cel căit
al aceluia ce-ntoarce de pe drumul cel greşit.
77 - Un singur fel de aur deschide Cerul sfânt:
cel dăruit cu milă durerii pe pământ,
cel împărţit cu milă să-mbrace pe orfani,
să sature flămânzii, s-ajute pe sărmani.
78 - Zgârcitul cumpără mai scump
- căci marfa lui nu ţine -
ce cumperi ieftin, rupi curând -
şi mult mai scump îţi vine.
79 - Nu dori să propăşeşti
prin afaceri tâlhăreşti
căci când crezi că-ţi merge bine
cazi de-i vai şi-amar de tine.
80 - Când un sărac mănânc-o raţă, bolnav e unul din ei doi,
altfel săracul şi cu raţa se întâlnesc doar pe zăvoi.
81 - Orice boală are leac,
orice hoţ îşi dă de hac.
82 - Mai uşor să intr-o funie pe urechea unui ac
decât cel zgârcit să fie bun şi tuturor pe plac.
83 - Stăpânii răi şi lacomi toţi
îi fac pe slugi s-ajungă hoţi
căci neprimind ce meritau
hoţeşte dreptul lor şi-l iau.
84 - Om hrăpăreţ şi lacom pentru-un strop îţi ia o baltă,
dacă-ţi dă, ce dă c-o mână ia-ndoit cu cealaltă.
85 - O, oameni răi, voi strângeţi avere peste-avere
şi nu vedeţi, aceasta ce griji şi munci vă cere
aici munciţi cu strânsul, în iad munciţi c-aţi strâns
- o, biet bogat, nu-i nimeni ca tine mai de plâns!
86 - Cel în stare să adune cel mai mult
în chip cinstit
şi să cheltuiască-n felul cel mai bun şi mai simţit,
doar acest bogat din lume cred că este fericit.
87 - Avuţia cea mai rară
e-năuntru, nu-n afară;
bogăţia celor sfinţi
stă-n virtute nu-n arginţi.
88 - Pierderea averii lumii unora li-e spre folos,
oamenii, scăpaţi de-avere, mai uşor văd ce-i frumos.
89 - De-orişice avere-n lume ai să te desparţi curând,
ori te lasă ea pe tine ori o laşi tu, vrând-nevrând,
ce vei face-atunci când singur vei rămâne şi sărac?
- numai sufletul e-averea care-ţi va rămâne-n veac.
90 - Când n-o să ai decât atâta cât ai să duci cu tine jos,
de ce nu-ţi strângi mai cu silinţă avutul cel nemincinos?
91 - Lăcomia-navuţirii pe-al ei rob nu-l potoleşte
precum lemnele pe flăcări nu le scade ci le creşte.
92 - Robul lăcomiei lumii, lumea-i dă şi lumea-i cere,
când averea pentru viaţă, când viaţa pentru-avere,
însă cel ce este robul cerului, acela cată
să-şi dea Binelui şi viaţa şi averea-n lume toată.
93 - Toţi bătrânii au cusurul de-a tot strânge mult
şi-n pripă,
cum i-ar aştepta viaţa şi nu moartea-n orice clipă;
înţelept e-acela care strânge harnic cât trăieşte
numai ce nu fură hoţii, nici rugina nu-nvecheşte.
94 - Câinele grădinii stă-n varza frumoasă
dar nici el nu mănâncă nici capra n-o lasă.
Bogătaşul lacom lângă aur piere
nici el nu-l atinge
nici dă cui i-l cere.
95 - Şi înţelepciunea-i prinsă uneori de lăcomie,
atunci din înţelepciune ea devine nebunie.
96 - Dragostea de bani orbeşte chiar şi ochii înţelepţi,
de aceea totdeauna au fugit de ea cei drepţi.
97 - Umblă numai după-averea care-o ai după sicriu,
asta hoţii nu ţi-o fură
şi nici n-o plângi prea târziu.
98 - Un câştig murdar aduce pagubă întotdeauna,
pofta lui orbeşte ochii ca trufia şi minciuna.
99 - Nădejdea de câştig murdar
e pasul către-un foc amar
şi-un început nefericit
spre tot ce-i josnic şi-osândit.
100 - Să nu preţuieşti câştigul care-n pagubă sfârşeşte,
nici dispreţui câştigul ce din pagubă-nfloreşte.
101 - Nu lăcomi la lucrul ieftin vândut de cei lăudători,
că marfa ieftină şi proastă o vei plăti de zece ori.