Foto Traian Dorz

Despre lene

Traian Dorz - Comori Nemuritoare

1 - Lenea este cea mai mare pierdere de vreme,
pe cel leneș totdeauna - om pierdut să-l cheme.
2 - Orice dascăl și-orice meșter, cât de bun e gândul său,
nu va scoate-n veci nimica dintr-un leneș nătărău.
3 - Ușor te-obișnuiești în lume cu lenevia și belșugul,
dar mai ușor te-nveți în ele cu pofta
și cu vicleșugul.
4 - Nu prea pune hamuri scumpe pe-un cal putred
și râios,
nici prea lăuda copilul când e-un leneș
și-un fricos.
Calul cel râios arată mai de râs în ham frumos,
fiul leneș mai nevrednic, lăudat în sus și-n jos.
5 - Orișiunde se muncește poate să se și greșească,
dar pentru aceasta nimeni n-are drept să lenevească.
6 - Cel ce stă - și nu mai vede alte zări în jurul său
e ca peștele-n fântână
și ca broasca într-un tău.
7 - Orice zdreanță strălucește unde este hărnicie,
orice aur ruginește unde este lenevie.
8 - Un ceas trândav obosește cât o noapte nedormită
- ca un om ce lenevește, mai de cinste e o vită!
9 - Lenea pe-orice om l-nvață să se poarte și urât
- contra lenei totdeauna luptă cel mai hotărât!
10 - În apa cea stătută s-adună murdăria,
în casa leneviei se-așează sărăcia.
11 - Pământ leneș nu există,
numai oameni leneși sunt -
unde-i muncă și iubire va rodi orice pământ.
12 - Grea povară-i - nici o muncă,
grea osândă-i - nici un bine,
grea viață-i - nici un prieten
- grele-s astea trei suspine.
13 - Trândăvia este mama orișicăror urâciuni,
blestemat e rodul lenei,
numai spini și uscăciuni.
14 - Trândăvia este calea spre păcat și sărăcie,
cine-o-nvață și-o trăiește, e pierdut pe veșnicie.
15 - Cine doarme vara-n umbră, o să plângă iarna-n ger,
lenea roade-n sănătate cum rugina roade-n fier.
16 - Nu-i bine să-și doarmă omul somnurile sale toate
mai ales în tinerețe să lucreze câte poate,
somnul prea-ndelung aduce trândăvie și păcate,
munca harnică aduce roade binecuvântate.
17 - Când se suie munca-n pat
zace și câștigul lat,
când se culcă munca-n cort
zace și câștigul mort.
18 - Pentru leneș totdeauna azi e sărbătoare,
mâine însă o să fie foame și-apăsare;
pentru harnic azi e muncă, mâine e răsplată
- fericit cel ce nu uită asta niciodată.
19 - Mai bine să lucrezi degeaba decât să nu lucrezi nimic,
căci lenea este cel mai mare risipitor și inamic.
20 - Lucrătorul prost nu-și află niciodată sculă bună,
nici cel leneș despre muncă un cuvânt frumos
- să spună.
21 - Cel risipitor și leneș e vrăjmașul tuturor
iară cumpătatul este, la mulți, binefăcător.
22 - Cine nu se-ajută singur, nici nu merită-ajutat,
e un leneș ce aruncă și-ajutorul ce i-ai dat.
23 - A da sfaturi la un leneș și la un nebun, e-așa
cum ai da pe-o gâscă apă -
nici un rod nu vor avea.
24 - Lenea face fața iască,
pe cel tânăr gură-cască,
pe bogat să se urască,
pe sărac să se târască.
25 - Când îl prinde pe om lenea, sărăcia-i sare-n spate
- lenea și cu sărăcia totdeauna sunt surate.
26 - Lenea omului nărod
suie sărăcia-n pod.
27 - Leneșul și cerșetorul sunt doi frați nedespărțiți
și oriunde sunt în lume neplăcuți și nedoriți.
28 - Lenea-ți pierde vara toată
și te lasă fără roată
și te lasă fără car
de rămâi ca vai și-amar.
29 - Lenea-ntâi e fală,
după-aceea-i boală
iar apoi e moarte...
că mereu la toate
zice că nu poate
- lenea s-o zdrobești
oricând o simțești
altfel nu trăiești.
30 - Cel risipitor și leneș este și nenorocit
orice pune nu-i răsare, orice-așteaptă-i nesosit.
31 - Apa lină - mult nori,
omul leneș, - mari nevoi.
32 - Omul leneș e de râs
și ocară, până-n prânz -
de la prânz și până-n seară
e de râs și de ocară.
33 - Ața lungă face noduri, leneșul popasuri lungi,
nici cu firul lung la capăt, nici cu leneșul n-ajungi.
34 - Vai de oaia ce nu-și poate duce lâna ei în spate,
vai de leneșul ce-și lasă să se ruineze toate.
35 - Bine-i vara tolănit,
iarna-ntreabă ce-ai muncit;
bine-i vara lenevind,
iarna umbli zgribulind.
36 - Lenevirii când te dai
putrezește unde stai,
dar când harnic tu lucrezi
înverzește unde șezi.
37 - Nu se cade să mănânce omul care nu muncește,
leneșul, ca lipitoarea, de pe alții se hrănește...
38 - Vulpea care doarme nu prinde găini,
omul leneș moare zdreanță la străini.
39 - Nu învinui pe altul până ce privești mai bine
dacă ce-osândești la dânsul nu e cumva și la tine.
40 - Cine-ntreabă mii și sute nu-și mai face-n veci cuptor,
cei nehotărâți și leneși sunt zadarnici până mor.
41 - Dacă bați ți se deschide,
dacă ceri ai să primești,
dar dacă nu miști, zadarnic...
n-ai nimic când lenevești.
42 - Nu poți să ai și ouă și pui și cloșcă grasă,
nici lene cu risipă și-ndestulare-n casă.
Articol 58 din 185
Folosește săgețile ← → pentru navigare