Foto Traian Dorz

Despre lene

Traian Dorz - Comori Nemuritoare

1 - Lenea este cea mai mare pierdere de vreme,
pe cel leneş totdeauna - om pierdut să-l cheme.
2 - Orice dascăl şi-orice meşter, cât de bun e gândul său,
nu va scoate-n veci nimica dintr-un leneş nătărău.
3 - Uşor te-obişnuieşti în lume cu lenevia şi belşugul,
dar mai uşor te-nveţi în ele cu pofta
şi cu vicleşugul.
4 - Nu prea pune hamuri scumpe pe-un cal putred
şi râios,
nici prea lăuda copilul când e-un leneş
şi-un fricos.
Calul cel râios arată mai de râs în ham frumos,
fiul leneş mai nevrednic, lăudat în sus şi-n jos.
5 - Orişiunde se munceşte poate să se şi greşească,
dar pentru aceasta nimeni n-are drept să lenevească.
6 - Cel ce stă - şi nu mai vede alte zări în jurul său
e ca peştele-n fântână
şi ca broasca într-un tău.
7 - Orice zdreanţă străluceşte unde este hărnicie,
orice aur rugineşte unde este lenevie.
8 - Un ceas trândav oboseşte cât o noapte nedormită
- ca un om ce leneveşte, mai de cinste e o vită!
9 - Lenea pe-orice om l-nvaţă să se poarte şi urât
- contra lenei totdeauna luptă cel mai hotărât!
10 - În apa cea stătută s-adună murdăria,
în casa leneviei se-aşează sărăcia.
11 - Pământ leneş nu există,
numai oameni leneşi sunt -
unde-i muncă şi iubire va rodi orice pământ.
12 - Grea povară-i - nici o muncă,
grea osândă-i - nici un bine,
grea viaţă-i - nici un prieten
- grele-s astea trei suspine.
13 - Trândăvia este mama orişicăror urâciuni,
blestemat e rodul lenei,
numai spini şi uscăciuni.
14 - Trândăvia este calea spre păcat şi sărăcie,
cine-o-nvaţă şi-o trăieşte, e pierdut pe veşnicie.
15 - Cine doarme vara-n umbră, o să plângă iarna-n ger,
lenea roade-n sănătate cum rugina roade-n fier.
16 - Nu-i bine să-şi doarmă omul somnurile sale toate
mai ales în tinereţe să lucreze câte poate,
somnul prea-ndelung aduce trândăvie şi păcate,
munca harnică aduce roade binecuvântate.
17 - Când se suie munca-n pat
zace şi câştigul lat,
când se culcă munca-n cort
zace şi câştigul mort.
18 - Pentru leneş totdeauna azi e sărbătoare,
mâine însă o să fie foame şi-apăsare;
pentru harnic azi e muncă, mâine e răsplată
- fericit cel ce nu uită asta niciodată.
19 - Mai bine să lucrezi degeaba decât să nu lucrezi nimic,
căci lenea este cel mai mare risipitor şi inamic.
20 - Lucrătorul prost nu-şi află niciodată sculă bună,
nici cel leneş despre muncă un cuvânt frumos
- să spună.
21 - Cel risipitor şi leneş e vrăjmaşul tuturor
iară cumpătatul este, la mulţi, binefăcător.
22 - Cine nu se-ajută singur, nici nu merită-ajutat,
e un leneş ce aruncă şi-ajutorul ce i-ai dat.
23 - A da sfaturi la un leneş şi la un nebun, e-aşa
cum ai da pe-o gâscă apă -
nici un rod nu vor avea.
24 - Lenea face faţa iască,
pe cel tânăr gură-cască,
pe bogat să se urască,
pe sărac să se târască.
25 - Când îl prinde pe om lenea, sărăcia-i sare-n spate
- lenea şi cu sărăcia totdeauna sunt surate.
26 - Lenea omului nărod
suie sărăcia-n pod.
27 - Leneşul şi cerşetorul sunt doi fraţi nedespărţiţi
şi oriunde sunt în lume neplăcuţi şi nedoriţi.
28 - Lenea-ţi pierde vara toată
şi te lasă fără roată
şi te lasă fără car
de rămâi ca vai şi-amar.
29 - Lenea-ntâi e fală,
după-aceea-i boală
iar apoi e moarte...
că mereu la toate
zice că nu poate
- lenea s-o zdrobeşti
oricând o simţeşti
altfel nu trăieşti.
30 - Cel risipitor şi leneş este şi nenorocit
orice pune nu-i răsare, orice-aşteaptă-i nesosit.
31 - Apa lină - mult nori,
omul leneş, - mari nevoi.
32 - Omul leneş e de râs
şi ocară, până-n prânz -
de la prânz şi până-n seară
e de râs şi de ocară.
33 - Aţa lungă face noduri, leneşul popasuri lungi,
nici cu firul lung la capăt, nici cu leneşul n-ajungi.
34 - Vai de oaia ce nu-şi poate duce lâna ei în spate,
vai de leneşul ce-şi lasă să se ruineze toate.
35 - Bine-i vara tolănit,
iarna-ntreabă ce-ai muncit;
bine-i vara lenevind,
iarna umbli zgribulind.
36 - Lenevirii când te dai
putrezeşte unde stai,
dar când harnic tu lucrezi
înverzeşte unde şezi.
37 - Nu se cade să mănânce omul care nu munceşte,
leneşul, ca lipitoarea, de pe alţii se hrăneşte...
38 - Vulpea care doarme nu prinde găini,
omul leneş moare zdreanţă la străini.
39 - Nu învinui pe altul până ce priveşti mai bine
dacă ce-osândeşti la dânsul nu e cumva şi la tine.
40 - Cine-ntreabă mii şi sute nu-şi mai face-n veci cuptor,
cei nehotărâţi şi leneşi sunt zadarnici până mor.
41 - Dacă baţi ţi se deschide,
dacă ceri ai să primeşti,
dar dacă nu mişti, zadarnic...
n-ai nimic când leneveşti.
42 - Nu poţi să ai şi ouă şi pui şi cloşcă grasă,
nici lene cu risipă şi-ndestulare-n casă.