Despre muncă
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Orice gură -
om sau câine -
cere pâine
ne-ncetat,
dar atâţia vor s-o-nghită
nemuncită
pe-ndopat.
2 - Când sărăcia intră-n casă, iubirea iese pe fereastră,
de-aceea cât e hărnicie e şi iubire-n casa voastră.
3 - Arde casa celui leneş, datoria însă scapă,
pe ea nici un foc n-o arde şi n-o mână nici o apă,
ea nu vrea să stea la uşă ci s-aşează după masă,
numai munca şi păstrarea o pot alunga din casă.
4 - Lenevia te omoară, hărnicia te învie,
munca singură te scoate din zălog şi sărăcie.
5 - Tot pe calul care trage dai cu biciul mai ales,
de la omul care face aştepţi totul cel mai des.
6 - După bob se preţuieşte grâul bun, nu după pai,
nu de locul tău depinde ci de starea care-o ai.
7 - Nu prin haina dinafară se cunoaşte cine eşti,
ci prin faptă şi prin muncă cât creezi şi cât rodeşti.
8 - Aurul şi-ntre gunoaie e tot aur scump şi rar,
iar gunoiul şi-n palate este tot gunoi murdar;
omul vrednic e om vrednic ori la care muncă-i pus,
cel nevrednic, tot netrebnic şi pe scaunul mai de sus.
9 - Când e omul om curat
n-are lipsă de spălat,
de e ceva sau de nu-i
îl arată munca lui;
când îl laudă gura sa
rar mai are şi-altceva.
10 - Decât nicovală-un an
mai bine-i o zi ciocan!
Decât mult fără folos
mai bine-i puţin frumos.
Decât mult nelucrător
mai bine-i puţin cu spor.
11 - Decât să fii o slugă mare, mai bine un stăpân mai mic
- lucrează şi puţin, mai bine, decât să nu lucrezi nimic.
12 - Lucrul cel făcut cu grabă
nu-i ades de nici o treabă,
ce vrei bine rânduit fă încet şi chibzuit.
13 - Când lucrezi mai mult cu mintea decât cu puterea ta
nu e lespede sau bârnă să n-o poţi îndepărta.
14 - Apele mici fac râuri mari;
puţini uniţi, curând sunt tari.
15 - Mai multe gâşte bat un porc, deşi-i voinic din fire,
mai mulţi, uniţi, chiar dacă-s slabi, pot mult, când e unire.
16 - Ce-ţi poţi face şi tu singur, n-aştepta la alţii a-ţi face,
rar găseşti să-ţi facă alţii şi când vrei şi cum îţi place.
17 - Te deprinde şi-ţi fă singur cât mai mult din ce-ţi lipseşte,
asta e şi demn şi ieftin şi frumos şi omeneşte.
18 - Să nu-ncepi prea multe-odată
că faci treaba încurcată,
când de prea multe te-apuci
mai pe toate-ai să le-ncurci,
dar când faci pe una-ntâi
ai la toate căpătâi.
19 - Cine umblă-n două luntrii în curând ajunge-n apă,
cine-aleargă şapte iepuri deseori pe toţi îi scapă.
20 - Ţine-te de-o treabă numai dacă vrei s-o-nchei cu bine,
altfel urmărind prea multe vei scăpa cu prea puţine.
21 - Cine nu aleargă tânăr va trudi bătrân fiind,
cine nu-ngrijeşte astăzi, mâine va răbda tânjind.
22 - Cine plânge semănând
râde toamna adunând,
cine-asudă după plug
strânge la cules belşug.
23 - Cine vara nu munceşte, iarna va-ndura lipsit,
fericit e numai omul muncitor şi chibzuit.
24 - La drum vara ia-ţi cojocul,
iarna ia-ţi merinde-n sac
- vara câmpul dă de toate,
iarna-i veşted şi sărac.
25 - Cel cuminte-şi face vara sanie şi iarna car,
vremea caldă, vremea rece, el n-o pierde în zadar.
26 - Cine nu vrea când se poate, n-o să poată când va vrea,
că nu vremea e sub oameni, ci ei, bieţii sunt sub ea.
27 - Cine după nori se uită nu mai iese la arat,
cine caută după vânturi va cerşi la secerat.
28 - De la gură să-ncepi sacul
şi din capăt lucrul tău,
altfel, fără rânduială,
nu faci bine ci faci rău.
29 - Uşa cu prea mulţi stăpâni
stă curând fără ţâţâni,
unde prea mulţi poruncesc
tot ce iese risipesc.
30 - Pentru-un cui pierzi o potcoavă,
pentru-o umbră pierzi o vară
dacă eşti zgârcit sau leneş
sau uituc din cale-afară.
31 - Munca scapă de trei rele: de urât, de sărăcie
şi de faptele stricate - pe cel om de omenie.
32 - Cel ce-aşteaptă numai milă va umbla mereu flămând,
dar cel chibzuit şi harnic are pâine orişicând.
33 - Mai bine cu sapa-n mână
decât cu lenea-ntr-o rână;
dai cu sapa - ai în sac,
zaci cu lenea - mori sărac.
34 - Tot ce are-n viaţă omul îl plăteşte pic cu pic,
doar pe lene şi pe moarte nu se cheltuie nimic.
35 - Când trăieşti doar din pomană nu te vezi în veci sătul,
numai munca şi păstrarea îi dă omului destul.
36 - Cine nu munceşte ziua, noaptea va dormi flămând;
după lene, sărăcia vine sigur şi curând.
37 - Cu cât dormi mai mult în viaţă, cu-atâta mai puţin
trăieşti,
hărnicia te arată ce preţ ai şi cine eşti.
38 - Odată cu cocoşul cel harnic să fii treaz,
un ceas de dimineaţă-i cât trei de după-amiaz.
39 - Anii tinereţii,
munca dimineţii,
bucuria feţii
- aurul vieţii.
40 - Nu lăsa pe mâine ce poţi face az’,
amânarea duce numai la necaz,
timpul nu se-ntoarce orişicât el strigi,
zilele pierdute nu le mai câştigi.
41 - Soarele nu stă de-amiază,
omul înţelept lucrează,
nu mai este mult şi-atunci
odihneşti de orice munci
şi vei odihni uşor
numai de-ai muncit cu spor.
42 - Lucrul bine încheiat
ţi se pare-n dar luat,
ce e bine şi ce-ţi place
nu-ntrebi câtă plată face.
43 - Lasă - nu-i bun niciodată,
el e ţigla sfărâmată
pe-unde intră ploaia toată
în căsuţa dărâmată
- lasă astăzi, lasă mâine
lucrul nefăcut rămâne.
44 - Nu cu vorba umpli sacul,
nici cămara cu minciuni,
numai după hărnicie ai să seceri şi s-aduni.
45 - Cât de bun ar fi pământul, nelucrat se degradează;
cât de-avut să fie omul, pierde dacă nu lucrează.
46 - Adevăraţii oameni harnici
sunt numai cei ce neclintit
duc munca pân-la conştiinţă
şi cinstea până la sfârşit.
47 - Fă-ţi cu cinste munca ta
căci respect vei câştiga,
de-ţi faci datoria bine
te respectă orişicine.
48 - E uşor să zici plăcintă, dar e greu s-o faci când vrei;
fără muncă şi-alergare n-aştepta nimic să iei.
49 - Roagă-te necontenit
şi munceşte chibzuit,
rugăciunea-ţi dă-ajutor,
munca îţi aduce spor,
rugăciunea-ţi toarnă har,
munca umple-al tău hambar.
50 - Pâinea nu vine pe apă
ci pe urma cea de sapă,
banii nu curg din pârău,
ci din plug şi din ilău;
nici belşugul nelucrând
şi nici raiul necrezând.
51 - Amară-i rădăcina muncii, dar dulci i-s roadele atunci
când e făcută cu credinţă,
cinstită-i plata sfintei munci.
52 - Cel harnic nu se-ntoarce cu mâna goală-acasă,
pe unde-i hărnicie şi uliţa-i frumoasă
şi uşa-i primitoare şi casa-i luminoasă
şi masa-i încărcată şi inima-i voioasă.
53 - Cât eşti sănătos munceşte,
trândăvia te slăbeşte;
munca face sănătos,
trândăvia păcătos.
54 - Munca îţi lungeşte viaţa, lenea ţi-o scurtează,
nu te teme de necazuri: crede şi lucrează.
55 - Cucul cântă-n frunza verde,
lenea-i numără şi şade;
cucul pleacă în curând,
lenea tremură răbdând;
cucul pleacă-n drumul lui,
lenea caută-n sac şi nu-i.
56 - Fii om vrednic, căci ca tine va fi şi ce tu lucrezi,
munca omului, ca omul, este şi ea cum îl vezi.
57 - Când vezi iarbă într-o curte ştii că-i sărăcia-n casă,
hărnicia şi belşugul la ruină nu te lasă.
58 - Vrednic este omul harnic
să-l plăteşti oricât de bine,
după munca lui oriunde
capeţi cinste nu ruşine.
59 - Fără nici o meserie nu-ţi lăsa pe fiul tău,
omul fără-o meserie o va duce greu şi rău.
60 - Meşterul cel bun, ca banul, umblă tot din mână-n mână,
cu belşug şi mulţumire umple orice săptămână.
61 - Dacă lângă meserie omul are cumpătare,
toată casa lui e pace, linişte şi bunăstare.
62 - Meseria îndrăgită
e-o moşie fericită,
o fântână nesecată
şi-o cinstire meritată.
63 - Munca pleacă fără-un ban
şi cu cinci se-ntoarce,
mâna vrednică, folos
şi din piatră scoate.
64 - Plugu-i pasărea ce cântă primăvara mai frumos,
după el se umple câmpul de culoare şi miros,
după el culege lumea rod de trai şi mulţumire,
după el culege Cerul rugăciune şi iubire.
65 - Banul cel muncit nu scade nici în timpul cel mai greu,
omul cel cinstit nu pierde că nu-l lasă Dumnezeu.
66 - Mălaiu-i stâlpul casei, iar pâinea-i cinstea ei
- în casa hărniciei sunt toate cu temei.
67 - Ţărănimea-i talpa ţării, reazemul nădejdii ei,
peste ea trec anii aspri şi apasă anii grei,
după ea trăieşte ţara, după pâinea ei trudită
- însă ea întotdeauna a fost prea puţin cinstită.
68 - În grădina celui harnic şi din piatră creşte rod,
însă nici în strat nu-i creşte celui leneş şi nerod.
69 - Sărăcia e-o ruşine când e omul sănătos,
nu se poate să duci lipsă când munceşti conştiincios
dacă cheltuieşti cu grijă şi nu risipeşti ce-aduni...
- cei risipitori şi leneşi sunt lipsiţi că sunt nebuni.
70 - Cel harnic are când doreşte,
cel leneş când se nimereşte,
cel cumpătat are când vrea,
cel leneş - când va căpăta.
71 - Omul harnic şi cuminte are-n viaţă şi noroc,
el ce pune-n orice vreme îi rodeşte-n orice loc.
72 - Hărnicia-i totdeauna mama bunului noroc,
cumpătarea-i rădăcina care-l ţine într-un loc.
73 - Cât de mic e aluatul - el dospeşte pâinea mare,
chiar puţini de sunt cei harnici, dar fac lucru de mirare.
74 - Cine mişcă multe pietre tot găseşte-odată peşte,
cine-ncearcă multe treburi una tot îl pricopseşte.
75 - Nu-i ruşine-a fi sărac,
e ruşine-a fi buimac
şi-i ruşine-a fi dator
dacă ai câştig cu spor.
76 - Binecuvântată-i munca şi când zice şi când tace,
dar mai binecuvântată-i când ajută şi când face.
77 - N-asculta la-nvinuire, iar de-asculţi n-o crede-ntreagă,
multe nu-s adevărate ci-s o silă ce se leagă.
78 - Încă este har, ascultă! Încă este zi, lucrează!
În zadar când vremea tace, în zadar când înnoptează;
pentru-o clipă de-amânare, pentru-un strop de lenevie
mulţi se mistuie în flăcări şi mulţi plâng pe veşnicie.
79 - Să nu spui cu prea grăbire
laude-ori învinuire,
că oricui le-ai spune, ele
ori prea bune-s ori prea rele.
80 - Munca celui bun e-odihnă,
iar odihna-i mulţumire,
viaţa celui rob e moarte,
moartea lui e odihnire.
81 - Un deştept ce-ar şti o sută,
n-are-aşa un preţ plăcut
cu un harnic care una din acestea a făcut.
82 - Cel ce-nvaţă totdeauna dar nu face ce-a-nţeles,
e ca unul ce tot ară, dar n-ajunge la cules.
83 - Oricât de mult
ce-i necinstit, tu lasă şi aruncă
nu-i bun decât ce-i câştigat prin cinste
şi prin muncă.
84 - Orişicare fel de muncă are-n ea ceva divin,
Dumnezeu a pus în muncă har din Cerul Lui senin.
El a pus în muncă pâinea şi-a pus mulţumirea-n ea,
e ceva din rugăciune chiar şi-n munca cea mai grea.
85 - Cine face-o meserie care nu-i e potrivită
este cum şi-ar fierbe hrana într-o oală găurită.
86 - Nu se supără pe daltă piatra cea cioplită
- nu se supără pe muncă viaţa cea cinstită.
87 - La iubire şi la muncă chiar şi piatra se supune
fericit acel ce ştie astea două să-mpreune.
88 - Orice muncă fericită, orice artă inspirată
tinde către prima formă care-n lume-a fost creată,
orice meşter vrednic caută a-şi apropia senin
arta lui de frumuseţe artelor Celui Divin.
89 - Muncitorul sau artistul va crea cu-adevărat
numai dacă Îl iubeşte pe Acel ce l-a creat.
90 - Chiar şi munca ce nu-ţi place fă-o cu răbdare
în curând o s-ai spre dânsa râvna cea mai mare.
91 - A fi vrednic în viaţă,
munca s-o iubeşti - se cere
nu-i om vrednic cel ce munca nu şi-o face cu plăcere.
92 - Orişicare meserie ţi-ai alege-o în viaţă
dragostea de orice muncă, asta mai întâi o-nvaţă.
93 - Prin munca ta ţi-araţi talentul,
prin roada ta araţi c-ai har,
talentul fără muncă-i spumă
iar harul sterp - e în zadar.
94 - Cu cât vrei să-ţi fie lucrul mai curat şi mai plăcut,
cu-atât mai cu osteneală dar mai drag va fi făcut.
95 - Munca de-a-nţelege pe-altul
este munca cea mai grea,
cât de mult
şi cât de grabnic
fug azi oamenii de ea!
96 - Munca ta să fie-o parte din fiinţa ta întruna,
cum a tale mădulare care sunt cu tine una.
97 - Fiecare om se naşte cu un har, de vreun fel
numai munca face darul mare şi frumos în el.
98 - Munca-nvăţăturii bune, fă-o fericit, crezând:
- ceva tot o să rodească, mai târziu ori mai curând.
99 - Orice om are nevoie şi pământul să-l muncească,
este ceva sfânt în asta, ca-n atingerea cerească.
100 - E ceva ceresc în munca unui câmp arat de tine:
- pacea şi fiorul unei binecuvântări divine.
101 - Nici un om nu poate scoate decât ceea ce-i în el
- fiecare-şi face munca după-al stării sale fel.
102 - Darurile-s după toane, nu te bizui pe ele,
bizuie-te doar pe muncă, numai ea n-o să te-nşele.
103 - Muncitorul bun priveşte cu respect aproape sfânt
până şi materialul: lemn, ori piatră, ori pământ.
104 - Cei ce nu pot să muncească sunt cei mai nefericiţi,
munca-i binecuvântare şi har sfânt -
aşa să ştiţi!
105 - Măiestria se câştigă printr-o muncă pricepută
- cui voieşte,
şi munceşte,
dragostea cu drag i-ajută.
106 - Dacă te cinsteşti pe tine vei cinsti şi munca ta,
iar cinstindu-ţi-o-nvăţa-vei
s-o cinsteşti şi-a altora.
107 - Un cuget zbuciumat nu poate să facă-o muncă aşezată,
o muncă rodnică o face doar o conştiinţă împăcată;
de-aceea a avea un cuget umplut cu tot ce e frumos
chiar şi pentru-mplinirea muncii
e de-un atât de mult folos.
108 - Cine-i dă celui în lipsă pâinea mai grăbită?
Nimeni mai cu drag ca munca,
munca lui cinstită!
109 - Numai munca ta să-ţi fie bucurie şi răsplată
o altfel de bucurie nici să nu doreşti vreodată.
110 - E plăcut a şti că-i lipsă totdeauna şi de tine
unde se slăveşte munca,
unde se lucrează-un bine.
111 - Nimicirea şi uitarea n-au să-nvingă niciodată
frumuseţea şi puterea dintr-o muncă inspirată.
112 - Lucrul bine chibzuit
are-un fericit sfârşit.
113 - Lumea deseori cinsteşte pe cel lăudat de regi.
Tu, pe cel sfinţit de muncă şi de cinste să-l alegi.
114 - Cine-i credincios la muncă - şi la plată-i credincios
- ticălosul la puţine şi la multe-i ticălos.
115 - Dumnezeu n-a vrut,
nici pâinea şi nici cunoştinţa Sa
să le dobândim degeaba
ci plătind c-o muncă grea,
căci doar ce câştigi prin muncă
şi prin luptă - şti păstra.
116 - Adevărul nu vrea toate chiar deodată
să le ştim,
ci prin muncă
şi prin lupte,
stăruind - să le primim.
117 - Tot ce se câştigă rău
tot spre rău se risipeşte,
sigur e pe bunul său
numai cel care-l munceşte.
118 - Cine vrea să prindă peşte trebuie să intre-n lac
- cine nu vrea să muncească, va rămâne-n veci sărac.
119 - Unde-i apă e şi peşte, unde-i muncă e şi pâine
una fără cealaltă nicăieri nu prea rămâne.
120 - Cu cât munca-i mai plăcută,
cu-atât ziua e mai scurtă.
121 - Munca este-o datorie,
- cine-o face-n chip cinstit
are-n casă mulţumire şi-are-un cuget mulţumit;
cine-o face-n chip nevrednic o să-i pară ca un chin
şi-o să-i pară numai blestem şi ocară şi venin.
122 - A trăi nu-nseamnă a mânca mai bine,
ci-a munci - să fie un folos de tine.
123 - Odihnirea-ndelungată
înlesneşte desfrânarea,
munca-i binecuvântată
căci te-nvaţă cumpătarea.
124 - Munca este prima dintre virtuţi pe lume,
cu litere de aur se scrie al ei nume!
125 - Nici grădina cea mai bună nu rodeşte nemuncită
- dar cu binecuvântare-i orice muncă răsplătită.
126 - Cine seamănă la vreme nu va secera-n zadar,
cel cu brazda mai adâncă, are cel mai plin hambar.
127 - Munca face ziua scurtă şi viaţa lungă-o face,
ea aduce-n casă pâine
şi în căsnicie pace.
128 - Când se scoală ciocârlia, fii cu plugul la arat
- şi vei strânge după brazdă grâu ca aurul curat.
129 - Munca e uşoară când este plăcută
şi cu-mbrăţişarea dragostei făcută.
130 - O moară ce lucrează nu-ngheaţă niciodată,
o viaţă muncitoare e binecuvântată.
131 - Un ceas de dimineaţă-i cât două după-amiază,
- ce-ai de făcut, începe din vreme de lucrează.
132 - Munca bună niciodată
nu-i prea scump plătită,
mâna binecuvântată
merită cinstită.
133 - Este bună meseria care meşteru-şi hrăneşte
iar aceasta ea o face dacă el o preţuieşte.
134 - Fă-ţi munca ta tu însuţi, oricum e la-nceput
- eşti fericit, la urmă, privind la ce-ai făcut.
135 - Sfătuitori, adesea, nu-i greu s-auzi vorbind,
e greu să-i vezi pe-aceia ce-ajută miluind.
136 - Lemne bune, lemne rele, toate ard - e-adevărat,
dar căldura lor e alta şi folosul ce-au lăsat.
Răi sau buni, toţi mor odată,
drepţi sau vinovaţi, toţi mor,
numai moartea lor e alta
şi-alta-i veşnicia lor.
137 - Când munceşti să faci un lucru drept şi bun şi de folos,
să lucrezi cu-ncredinţarea viitorului frumos
şi nădejdea că sfârşitul o să fie luminos,
- astfel vei lucra oriunde totul vrednic şi voios.