Despre mulțumire
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Mulțumire nesfârșită recunoscător să dai
pentru pâinea,
pentru perna,
pentru casa unde stai,
căci aceste bunuri simple dar de-atât de mare preț
le lipsesc la mulți ce poartă greul unei triste vieți.
2 - Mulțumește-I cu căldură Celui ce ți-a-ngăduit
să-I poți mulțumi cu lacrimi pentru cât ți-a dăruit.
3 - Caută mai întâi pe Bine și pe buni să-i mulțumești,
doar atunci și tu-n viață mulțumire-ai să găsești;
dar când vei căuta păcatul și pe-ai săi a-i mulțumi,
chiar de-ai reuși - tu însă mulțumit nu vei mai fi.
4 - Sufletele mici în lume uită binele curând,
sufletele mari nu uită binefacerea nicicând -
voi pe câți v-au făcut bine niciodată nu-i uitați,
tot ce le puteți întoarce, fericit le-napoiați.
5 - Bunătatea părintească este-așa nemărginită
cât a cerurilor față, iertătoare și iubită,
fericit copilul care știe ca s-o prețuiască,
nu-i pe lume-n veci iubire ca iubirea părintească.
6 - Dacă-ți mai trăiesc părinții, nu uita nicicând, copile,
mulțumirea ta le-arată cât mai au pe lume zile,
căci precum îți porți părinții în viață, rău ori bine,
mâine-așa au să te poarte și copiii tăi pe tine.
7 - Când sunt binecuvântate, cinci micuțe pâini să frângi
saturi pe cinci mii de oameni, și rămâne să mai strângi -
când nu-i binecuvântare, nici cinci mii de pâini nu pot
sătura pe unul singur - căci păcatul uscă tot.
8 - Mulțumit întruna ești
când cu ce-ai te mulțumești,
de-ai putea cu mai puțin,
ai fi fericit deplin.
9 - Neplăcerile vieții ți-s trimise uneori
spre-a vedea cât prețuiește binele ce nu-l măsori
și-a vedea ce mulțumire ești mereu dator să dai
dar de care uiți adesea când îți merge tot cum vreai.
10 - Cel ce nu se mulțumește niciodată cu ce are
cade-n pofta lăcomiei care-l duce la pierzare.
11 - Binele v-a dat atâtea că puteți fi fericiți
dacă știți cum să alegeți și puteți fi mântuiți.
12 - Toate trebuie să vină când sosește vremea lor,
numai omul se grăbește sau n-așteaptă răbdător.
13 - Urma laudă-nceputul și apusul dimineața
- la sfârșitul tău se vede ce ți-a folosit viața.
14 - Mulțumirea umple golul celorlalte ce lipsesc,
fericiți vor fi-n viață numai cei ce mulțumesc.
15 - Să urăști nemulțumirea și s-o scoți din viața ta,
căci ea-ți otrăvește casa și-ți dărâmă tot din ea;
chiar ce ai, nemulțumirea ți-l va face rău și-amar
- n-o lăsa nicicând la tine un minut să stea măcar.
16 - Mulțumit întruna ești
când de toate mulțumești.
17 - În căminul tău, iubite, nu uita că ești dator
către cei ce sunt cu tine să te-arați mulțumitor,
ei au lipsă de aceasta, tu să cauți să-i satisfaci,
cu-un cuvânt de mulțumire nici nu știi ce multe-mpaci.
18 - Fii cinstit și de-orice bine fii mulțumitor oricând,
fericit mulțumitorul recunoscător și blând.
19 - Conștiința ce te mustră caută să ți-o liniștești,
până ea nu-i mulțumită, tu să nu te mulțumești.
20 - Tot ce ști că ești dator
le întoarce tuturor,
dar așa să le plătești
ca să simți că-i mulțumești.
21 - Și-n binețea ta, oricui,
pune dragoste când spui.
22 - Decât peste ani un bou,
e mai bine azi un ou,
oul este, boul nu-i
ori treci tu, ori vremea lui.
23 - Ce-i în mână nu-i minciună,
ce-i departe altfel sună.
24 - Să muncești cu mâna ta
ca să ai, să poți și da.
Fericit e omul când
satură pe cel flămând;
vai de om când n-are-al lui,
ar dori să dea - și nu-i!
25 - La ușa omului lipsit nu vine nici un câine
căci fie câine, fie om, așteaptă-un colț de pâine,
iar dacă n-ai să poți să-i dai te lasă și se duce
- ori om, ori câine-ți vine când îi dai ceva s-apuce.
26 - De sărac e greu în viață, de bogat e greu în moarte,
unul n-are, altu-i lacom de plăcerile deșarte...
- fericit e omul care cu răbdare creștinească
și când are și când n-are știe să se stăpânească.
27 - Vai de omul care are doar o grijă... că-i mai grea
ca a celui cu o mie - toate nu-l zdrobesc cât ea.
28 - Vrabia mălai visează și calicul praznic des,
fiecare ce le-așteaptă are gândul mai ales.
29 - Să nu fericești pe nimeni câtă vreme-i pe pământ,
nu-i scutit de suferință nici un om din toți câți sunt,
numai nu-i deodată greul tuturora și la fel
însă fiecare știe sarcina ce-o poartă el.
30 - Uscă-te cămașă-n cui,
dacă altă cale nu-i;
mulțumește de cât ai
ca s-ajungi și la cât vreai.
31 - Binefacerea-n ea însăși are mulțumirea sa,
fericit cel care-și caută mulțumirea lui așa.
32 - Nu-i mai greu decât a face ceva încă nefăcut,
dar nici mulțumire mare, ca de-aceasta, n-ai avut.
33 - Cerului tu mulțumește-i chiar când nu-ți dă ce-ai cerut,
nu ți-a dat, fiindcă asta era rău, și n-ai știut.
34 - Mulțumește cât mai dulce
chiar și de-un puțin primit,
mulțumirea-nfrumsețează făcând totul fericit.
35 - Mulțumirea strig-o tare,
rugăciunea spune-o-n șoaptă,
dragostea e gingășie și-n ce dă
și-n ce așteaptă.
36 - Munca și cu mulțumirea sunt același lucru sfânt,
fericirea-adevărată-i numa-n ele pe pământ.
37 - Dacă n-ar fi stăpânirea care-l apără pe slab,
toți cei buni și slabi din țară
ar fi nimiciți degrab.
Voi cei slabi și buni din țară, mulțumiți lui Dumnezeu
că de n-ar fi stăpânirea ar fi rău de voi
și greu.
38 - Dumnezeu dă vindecarea, însă doctorii iau plata
iar bolnavul care scapă uită,
a plecat - și gata!
39 - Și necazul în viață, ca și bucuria, trece;
dar izvorul mulțumirii niciodată să nu-ți sece.
40 - Nimic nu dobândește nimeni
decât prin Binele cel sfânt
dar mulțumirea pentru asta
e-atât de rară pe pământ!
41 - Dacă n-ajungi de pe creangă, ia cireașa și de jos
- dacă n-ai mai mult,
primește și puținul - bucuros!
42 - Omul care pierde drumul plânge și după cărare
- ia și bucățica mică, dacă n-o poți pe cea mare.
43 - Când nu prețuiești puținul, nici de mult nu mulțumești
doar aceasta te arată cât de necuminte ești.
44 - Coaja ta e mai gustoasă ca a altora colac
- când ai mulțumirea-n suflet ești bogat
nu ești sărac!