Despre prietenie

1 - Decât ruda-ndepărtată, mai bine prietenu-n sat

e mai bun puţinul astăzi decât multul depărtat.

2 - Ce nu vrei a şti duşmanul, la prieten să nu spui

tu când nu-ţi poţi ţine gura,

cum să-i ceri s-o ţină, lui?

3 - Vechiul prieten e asemeni câinelui crescut la casă:

treaz şi credincios rămâne pe-orice vreme furtunoasă.

4 - Fă-ţi prieteni noi câţi poţi

dar cei vechi păstrează-i toţi

căci prietenii-ncercaţi

sunt adevăraţii fraţi.

5 - Bunul prieten e ca vinul ce cu cât se învecheşte

gustul şi mai bun şi-l face,

preţul şi mai mult şi-l creşte.

6 - Nu te însoţi cu hoţul! - Câţi au să te vadă toţi,

nu-i vor zice lui om vrednic

- ci-o să-ţi zică ţie hoţ.

7 - La nevoie se cunoaşte care-ţi este prieten bun,

până nu ajungi în lipsă mulţi de prietenie-ţi spun.

8 - Prietenul ce-a stat cu tine în necazul cel mai mare

ţi-a fost frate, să-i fi frate pân-la ultima suflare.

9 - Omul fără nici un prieten e ca stânga fără dreaptă

când e mai în mare lipsă strigă şi-n zadar aşteaptă.

10 - Prieten bun ţi-acela care mustră greşurile tale

nu acel ce linguşeşte lăudându-ţi orice cale.

11 - Un singur vrăjmaş îţi poate nimici cu-al urii foc

cât o mie de prieteni nu-ţi mai pot clădi la loc.

12 - Prietenii nu totdeauna pot fi sinceri - sau nu vor,

dar duşmanii-s totdeauna sinceri în pornirea lor.

13 - Om fără duşmani pe lume nimeni nu poate să fie

numai să n-aibă dreptate cel ce-i poartă duşmănie.

14 - Despre prietenii tăi buni

glume proaste să nu spuni

că pe mulţi prieteni în lume

poţi să-i faci duşmani din glume.

15 - Dacă vrei să nu te ştie ce-ai făcut, duşmanul rău

nu vorbi despre acesta nici prietenului tău;

căci duşmanii n-au de unde să te ştie ce-ai făcut

de n-ai spus întâi la prieteni tu ce trebuia făcut.

16 - Pe lângă lemnul cel uscat se-aprinde şi cel verde,

pe lângă prietenul stricat, copilul bun se pierde.

17 - Nu-i trandafir fără vreun spin

nici om numai de daruri plin

şi lângă cel mai drag parfum

mai e şi ceva - nu ştiu cum.

18 - Nu-i pădure-n lume fără uscături

nu e gard să n-aibă ochiuri şi spărturi,

nu-i izvor să n-aibă vreo baltă-n jur

nici prieten nu e fără vreun cusur.

19 - Ghioceii cei mai mândri deseori din spini i-aduni,

deseori prin cei din urmă afli fraţii cei mai buni.

20 - O sculă sau o cârpă bună şi din gunoi să le ridici

pe omul cel ales ridică-l chiar când îl afli-ntre cei mici;

talentul, cinstea şi virtutea, cinsteşte-le că sunt comori

atât de rar împreunate în unul, printre muritori.

21 - Fugi de prietenia celor leneşi şi risipitori

că din zi în zi cu dânşii tot mai spre abis cobori

tot mai spre ruşine-aluneci, până când te prăbuşeşti

- de cei răi şi de-a lor drumuri ca de foc să te fereşti.

22 - Însoţirea cu cel rău

strică bunul nume-al tău

vina şi ruşinea sa

ruinează cinstea ta.

23 - Prietenia cu stricaţii strică bunul obicei

şi deprinderile rele se învaţă de la ei.

24 - Cel cu care te-nsoţeşti

te arată cine eşti

că de n-ai umbla să bei

nu te-ai însoţi cu ei

şi de n-ai iubi ce-i rău

ar fi altul drumul tău.

25 - Când legi prietenii cu lupul stai cu bâta-n mână treaz

- de la cel rău, chiar şi prieten, n-aştepta decât necaz.

26 - Umblă des pe calea casei prietenului tău iubit,

buruienile şi spinii cresc pe drumul părăsit.

27 - Nu călca prea des nici pragul cel mai drag şi mai dorit

ca să nu-l urăşti de tine şi să-i fi nesuferit.

28 - Calul bun se vede numai la suiş

sabia cea bună numai la tăiş,

ziua cea frumoasă numai după-amiaz

prietenul cel sincer numai la necaz.

29 - Când ţi-e faţa abătută

frate-i cel ce ţi-o sărută

când e veselă şi-i bine

ţi-o sărută orişicine.

30 - Cine prea se-ncrede-n alţii deseori se-nşeală

sunt puţine adevăruri, multe-s doar spoială.

31 - Când omul pierde drumul apucă orice căi,

când leapădă părinţii găseşte prieteni răi

când îşi trădează soţul găseşte-un prag străin

- nu-i viaţă otrăvită de-un mai amar venin.

32 - Când se rupe o verigă se desface lanţul bun

cel ce face dezbinarea face-o crimă de nebun.

33 - Nu fii prieten niciodată cu-un nedrept şi mincinos:

el e schimbător ca vremea urmărind al său folos;

dacă n-are el nici cinste, nici ruşine, nici cuvânt,

ce-ar mai fi pe lume oare să-i dea preţ şi crezământ?

34 - Prietenul adevărat

nu-l cunoşti când eşti bogat

ţi-l trimite Dumnezeu

numai când ajungi la greu.

35 - Prietenia se păstrează mai puţin prin ce-a primit

ci mai mult prin ce aşteaptă încă de la cel iubit’

mai puternică-i speranţa într-o inimă, ades,

ca recunoştinţa care-i numa-n sufletul ales.

36 - E-o plăcere să vezi ochii celui care ieri i-ai dat,

până când recunoştinţa c-a primit nu s-a uitat.

37 - Cât ne mângâiem atuncea când un prieten drag găsim

alipit de noi, - şi-n totul sufletul i-mpărtăşim

- o iubire-atât de mare şi un dar atât de sfânt

numai la izvorul dulce, însă nu altunde sunt...

38 - Fă-ţi prieteni cu-ajutorul bogăţiilor nedrepte

ca în Corturile Vieţii răsplătirea să te-aştepte.

39 - E firească frica morţii: - prea puţini prieteni sunt

care pot iubi statornic - şi prea mulţi luaţi de vânt.

40 - Cugetă la slăbiciunea prieteniei omeneşti

ca să nu te-ncrezi prea tare, azi, în cel cu care eşti.

41 - Rară-i inima ce poate bate orişicând la fel,

rar e prietenul ce are, neschimbat, iubirea-n el

prietenia-adevărată, fiul meu, pe lume nu-i

numa-n Adevăr o afli - şi-n vreunul din ai Lui.

42 - Sufletul bun e-un prieten înţelept şi credincios

- decât tot avutul lumii e mai scump şi preţios.

43 - Faţă de un prieten dulce, tu să ai, în vremi amare,

bunătatea nesfârşită - şi iubirea cea mai mare.

44 - Când se află-n vremuri bune

omul crede şi nu crede

prietenia credincioasă numai la necaz ţi-o vede.

45 - Dacă ţi-ai făcut prieteni dintre cei aleşi şi sfinţi

- eşti dator să nu mai bănui

a-lor gânduri şi dorinţi!

46 - Rana ce ţi-o face-acela ce-l iubeşti şi te iubeşte

nu se vindecă cu totul cât trăieşti - şi cât trăieşte.

47 - Nu spune nimănuia

ce crezi

şi ce gândeşti,

de-acel al cărui frate şi prieten spui că eşti.

48 - Dacă vreţi ca fiul vostru să se-aleagă ca cinstit,

urmăriţi-l unde umblă şi ce prieteni şi-a găsit,

faceţi-l să aibă prieteni numai dintre credincioşi

şi-i vor fi toţi anii vieţii vrednici, harnici şi frumoşi.

49 - Dacă ţi-ai ales prieteni dintre cei legaţi de-avere

şi doreşti să-i ai prieteni

- niciodată nu le cere.

50 - Calul bun îl vezi când trage la povară,

- nu când paşte;

pe adevăratul prieten, doar la greu îl poţi cunoaşte.

51 - Frumosul trage la frumos,

cel credincios, la credincios,

cel bun va trage la cel bun

- iar un nebun, tot la nebun.

52 - Prietenia credincioasă cere-o-ncredere curată

ele vor trăi-mpreună sau se-nmormântează-odată.

53 - Unde n-ai fraţi şi prieteni, n-ai nici calde bucurii

- bucuriile sunt numai între-ai dragostei copii.

54 - Să nu-ţi faci pe nimeni prieten niciodată până-ntâi

nu mănânci cu el pe-o masă

şi nu dormi pe-un căpătâi.

55 - De ne-am lepăda de prieteni pentru orice supărare,

care prietenie-n lume ar mai fi să ţină oare?

56 - Este mare lucru, frate, să ai fraţi în jurul tău

între ei te nalţi spre bine,

fără ei cobori spre rău.

57 - Oglinda cea mai bună e-un frate-adevărat,

el spune adevărul cu cugetul curat,

el spune adevărul cu gândul credincios

mânat numai de grija să-ţi fie de folos.

58 - Să nu-ţi poţi lăsa vreodată prietenu-n nevoie

ai voie să mori cu dânsul, dar să-l laşi n-ai voie.

59 - Fraţi şi prieteni pot fi numai cei ce-amaru-l împărţesc,

nu-şi iau parte la durere decât cei ce se iubesc.

60 - Cel ce-ntotdeauna cere

e privit cu neplăcere

chiar când e prieten - cui

tot şi-ntinde mâna lui.

61 - Cine cere ce-i prea greu

va fi refuzat mereu,

cine cere mai aşa

tot s-alege cu ceva.

62 - Toţi cârmuitorii lumii sunt bănuitori văzând

prietenii şi-nţelepciunea între oamenii de rând;

prea mulţi înţelepţi ori prieteni

pot căuta la tronul lor,

de aceea orice rege este-n veci bănuitor.

63 - Poţi a-l câştiga pe-un prieten

printr-o dragoste cinstită,

pe-un duşman ori prin putere

ori prin minte iscusită,

pe un lacom prin cadouri,

pe-o femeie prin iubire,

pe-un învăţător prin cinste,

pe-un tiran prin linguşire,

pe un prost printr-o poveste,

pe-un nebun prin câte toate,

pe-nţelept prin ascultare

şi pe toţi - prin bunătate.

64 - Înţeleptul şi-aminteşte de prieteni totdeauna,

prostul şi-aduce-aminte

numai când l-a prins furtuna.

65 - De nu vrei să ţii pisică - vei avea şorecărie,

de nu vrei un bun prieten

vei avea, stricaţi, o mie.

66 - Cel cu numai o cămaşă - să şi-o spele cât mai des,

cel cu numai un prieten, să-i arate-un preţ ales.

67 - Cine n-are pâine

să nu ţină câine

- ţii la prietenie?

- dă-i cu bucurie!

68 - Mai târziu ori mai devreme,

mai departe sau aproape,

ai nevoie de-orice mână din vreo vale să te scape,

de aceea fă-ţi prieten pe oricare om din cale

că nu ştii în care vreme

şi-n ce loc te-aşteaptă-o vale.

69 - Chiar când ai cincizeci de prieteni

şi-ţi dau sfaturi iubitori,

sfătuieşte-te şi singur când să urci sau să cobori.

70 - Şi cel mai cuminte prieten trebuieşte sfătuit,

nu-i pe lumea asta nimeni întru tot desăvârşit.

71 - Fericită-i părtăşia celor binecuvântaţi,

dragostea adevărată i-a făcut surori şi fraţi,

când acelaşi gând i-animă şi-n acelaşi fel trăiesc

tot ce se petrece-acolo e la fel cu ce-i ceresc.

72 - Fiule, viaţa-ntreagă caută zi de zi cât poţi

ori cu câţi vei fi-mpreună prieteni să ţi-i faci pe toţi.

73 - Nici o mie de prieteni nu-s prea mulţi de-ar fi să ai,

nu şti care te ajută, nu şti peste ce rău dai;

dar vrăjmaşi, chiar numai unul e prea mult dacă ţi-l faci,

dacă-l ai, fă tot ce-i bine şi cinstit, ca să-l împaci.

74 - Să nu-ntoarceţi niciodată pentru ură iarăşi ură,

ci la vorba de ocară să răspundeţi cu căldură,

că de multe ori pe-un duşman când cu dragoste-l împaci,

cu iubire răspunzându-i - prieten bun din el îţi faci.

75 - Două suflete-n acelaşi trup e prietenia,

doi simţesc dar totdeauna una-i bucuria.

76 - Pe-orice semen totdeauna cu iubire-l înfăşoară,

o comoară nu-i un prieten

dar un prieten e-o comoară.

77 - Fără cei iubiţi şi-n locul cel mai drag te simţi stingher,

fără scumpii mei, Isuse, n-aş dori să fiu în cer.

78 - Prietenia-adevărată

nu sfârşeşte niciodată,

căci ea-n inimă va fi

şi cât ea vă dăinui...

- dacă moare undeva

ea n-a fost atunci aşa.

79 - N-ajung ani de zile-adesea ca un frate să găseşti,

însă e de-ajuns o clipă ca să-l pierzi, de nu-l grijeşti -

de aceea ia aminte, cruţă-ţi fraţii cei iubiţi

căci adevăraţii prieteni nu mai pot fi-nlocuiţi.

80 - Suprema formă de iubire la credincioşi, e-a fi uniţi,

Lumina cine o iubeşte, iubeşte şi pe-ai ei iubiţi,

îi va iubi pe toţi, fierbinte pe toţi, din orice neam şi loc,

pe cei de-aproape, de departe, pe slabi sau tari

cu-acelaşi foc.

81 - Adânceşte-mi părtăşia cu cei dragi, Cuvinte Sfânt,

şi aici şi-n cer cu-aceeaşi dragoste şi legământ

vreau şi-aici şi-n ceruri fraţii tot mai dragi să-i pot avea,

după dragostea de tine, ei îmi sunt comoara mea.

82 - Fiii mei, frăţia sfântă vouă să vă fie cult:

dac-un suflet vă iubeşte, voi iubiţi-l şi mai mult,

că nu veţi putea fi-n totul şi cu-adevăratul fraţi

dacă nu puteţi fi-n viaţă prieteni buni şi-adevăraţi.

83 - Fie-ţi scumpă prietenia, neamul tău şi casa ta,

cu evlavie le caută câte zile vei avea,

fericirea nu-i niciunde ca în ele, când smeriţi

într-un duh şi gând cu toţii

împreună vă iubiţi.

84 - Bucuriile niciunde nu-s ca între fraţi de vii

numai fraţii de-o credinţă îţi sunt fraţi pe veşnicii.

85 - Nicăieri ca-n prietenie drumul nu-i aşa uşor,

Adevărul mai aproape şi mai binevoitor

mila lui cu duioşie, bucuriile mai mari...

- dar comorile acestea sunt din ce în ce mai rari.

86 - Sufletele credincioase totdeauna se-nţeleg,

simţământul părtăşiei între inimi când e-ntreg

totul e adânc atuncea, liniştit şi plin de har,

totul este sfânt şi tainic şi plăcut ca un altar.

87 - Nu dori să-l vezi om mare pe prietenul iubit,

căci când va ajunge mare îl vei pierde negreşit.

88 - Nu lega prietenie unde nu ţi-e potrivire

ori de duh, ori de credinţă, ori de rang şi pregătire;

prietenia încheiată unde nu se potriveşte,

cu dezgust întotdeauna şi cu ceartă se sfârşeşte.

89 - Când doreşti prietenia sinceră şi-adevărată,

printre cei de-un duh cu tine şi de-o-nvăţătură-o cată.

90 - Fiul meu, tu cu stricaţii nu te-mprieteni nicicând,

prietenia lor cu tine te va nimici curând,

ei sunt prieteni doar să strice, iar de tine se slujesc

să le-ajuţi sau să le-acoperi stricăciunea ce-o trăiesc.

91 - Nu-ţi lăsa învăţătura şi credinţa ta dintâi

pentru una ce-o aduce vreun om fără căpătâi.

92 - Păstraţi cu orice preţ iubirea şi unitatea dintre fraţi,

pentru nimica niciodată, să nu ajungeţi dezbinaţi,

că nu-i nici un motiv pe lume, nici cel mai sfânt şi-ntemeiat

să poată-ndreptăţi păcatul ce-l faceţi că v-aţi dezbinat.

93 - La cărare câteodată poţi întoarce şi-o găseşti,

prietenul ca şi credinţa, le pierzi când le părăseşti.

94 - Fapta rea-ntre noii prieteni îţi ajunge-un trist ecou

şi cum laşi tu calea bună, vor lăsa ei prieten nou.

95 - O, fiii mei, nu-n ura lumii, nici în prigoane şi-n nevoi,

primejdia pierzării voastre e-n dezbinarea dintre voi.

96 - Iubirea, Cinstea şi-Adevărul de le iubiţi, copiii mei,

atunci oriunde-s fraţii voştri, voi mergeţi şi cântaţi cu ei,

că nu e nicăierea cerul şi cu pământul mai unit

şi nu-i nici har ca părtăşiei şi unităţii dăruit.

97 - Omul care poate s-aibă zeci de prieteni, toţi la fel,

cred că n-are niciodată un bun prieten lângă el.

98 - Nicicând omul nestatornic nu va fi un frate bun,

nu te-ncrede niciodată în aşa un om, îţi spun,

căci din prietenia asta vei rămâne negreşit,

când ai să te-ncrezi mai tare, ruşinat şi păgubit.

99 - Totdeauna prietenia cu un om supărăcios

numai pagubă ţi-aduce, nu-ţi aduce vreun folos.

100 - Câţi uşor ţi-ajung prieteni - şi duşmani ţi-ajung uşor;

ocolind prietenia, scapi de duşmănia lor.

101 - De cel prost şi rău fereşte-ţi totdeauna drumul tău

căci e rău şi ca prieten, dar duşman e şi mai rău!

102 - Nu-ţi face niciodată casă - ascultă, fiul meu, ce-ţi spun

decât lângă-o fântână bună şi numai lângă-un frate bun

c-acestea cu nimic în lume nu poţi să le înlocuieşti

cât preţuiesc acestea afli doar când în flăcări te găseşti.

103 - A cânta urechii surde,

a cerşi la om zgârcit,

sau a plânge la o piatră

- timp zadarnic irosit.

104 - Din fântâna depărtată

nu-ţi stingi focul niciodată,

nici cu fratele străin

n-o să ai în veci alin.

105 - Ajunge o măciucă la carul plin de oale,

ajunge o mustrare pe cel simţit să-l scoale.

106 - Cine fraţii şi-i loveşte

- îl ajută pe duşman, -

- pe Hristos Îl răstigneşte

- şi cinsteşte pe Satan.

107 - Cel ce vinde fraţii - crede mai de preţ ce ia pe bani

decât ce ia pe viaţă, pe-al lui suflet, pe-ai lui ani,

preţuieşte numai banul câştigat acum uşor

şi nu vede că-şi dă morţii sufletul nemuritor.

108 - Doar când recunoşti Iubirea

- vezi că toţi ceilalţi ţi-s fraţi

şi că toţi sunt ca şi tine

fericiţi sau disperaţi.

109 - Nu armele sau banii ţi-aduc vreo biruinţă,

ci prietenii şi fiii şi fraţii de-o credinţă.

110 - Dacă vezi un om ce poate a-l nedreptăţi pe-oricine,

fi-i frate,

şi fereşte-l cum te-ai apăra pe tine!

111 - Unde sunt albine, vei afla şi mere,

unde-s fii ai milei afli mângâiere,

unde-s fiii jertfei afli bunătate,

- unde e iubire, vei afla de toate!

112 - Dacă inima va plânge, plâng şi ochii lângă ea

- părtăşia nu te lasă singur în durerea grea.

113 - Orişicare pot da sfaturi - însă ajutor puţini

- prin aceasta cunoşti fraţii,

prin aceasta pe străini.

114 - Rudă mi-e cel ce-mi ajută,

frate cel ce-mi face bine,

mamă mi-e cea ce-are milă când e cel mai rău de mine.

115 - Fierul tot pe fier s-ascute,

mâna tot pe mână spală,

fratele la frate merge la necaz şi la-ndoială,

mila tot la milă trage şi iubirea la iubire

- fericit e-acel ce-şi află inimă pe potrivire.

116 - Aceluia-i spun tată care-mi aduce pâine

- căci cel mai mare bine tot dragostea rămâne.

117 - Noi suntem legaţi de alţii - nu e nimeni fericit

decât când se simte frate cu oricare, şi unit.

Cine este rupt de alţii şi se vrea numai pe el,

va trăi ca un netrebnic,

va muri ca un mişel.

118 - Unitate şi frăţie ai cu cei cu care eşti

şi cu care şi durerea şi iubirea s-o-mpărţeşti,

bucuria-adevărată n-o să afli fără ei

şi chiar dacă ai afla-o să n-o guşti

şi să n-o vrei!

119 - Nu există încercare să nu poată fi răzbită

dacă fraţii trec printr-însa într-o dragoste unită.

120 - Unul singur - cât de tare - e zdrobit de vreo furtună,

dar cei slabi stau în picioare dac-o-nfruntă împreună.

121 - Mai mulţi ochi tot văd mai bine decât numai doi,

oricum,

fericită-i unitatea cu acei de-un crez

şi-un drum.