Despre rău
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Fiul meu, păstrează-ți pururi fața inimii curată,
fugi de rău viața toată
- nu-l dori și nici nu-l face
nimănuia niciodată ca să poți trăi în pace -
rău făcând, cu siguranță vei primi a lui răsplată.
2 - Răul - spune Adevărul; răul - glăsuiește psalmul -
e mai bine tu să-l suferi, decât tu să-l faci la altul.
3 - Ură nimănui nu ține
răul nu-l plăti cu rău
chiar vrăjmașului fă-i bine
chiar de nu e dreptul său
fiecărui după fapte, se plătește dreptul său.
4 - Fugi de răul cel din alții,
dar mai mult de cel din tine
- de rău cine nu se teme nu ajunge-n viață bine.
5 - Orișicine-ar fi-n viață, fiica mea, la orișicine
rău nu-i face niciodată dacă nu-i poți face bine,
căci un rău făcut în viață totdeauna dăinuiește
mult mai mult decât acela care îl pricinuiește.
6 - Când ești rău și ticălos
cauți numai al tău folos
când ești om de omenie
cauți folosul la o mie.
7 - Fiii mei, precum lumina ochilor voi v-o păziți
și precum de foc și apă plini de teamă vă feriți
și precum de groaza morții fugi să scapi în orice loc
și precum doriți scăparea din oricare nenoroc,
- mai mult ca de toate-acestea de păcat să vă feriți,
nici un rău și niciodată nimănui să nu-i doriți
căci păcatul se răzbună totdeauna pe acel
care-l face-ntâi, - și-n urmă pe copiii după el.
8 - Ochiul rău e-o față tristă care-arată-o stare rea,
de vezi numai rău la alții e că-n tine e așa.
9 - Din a inimii cămară
tot ce-i rău arunc-afară;
răul pururea-ntinează
vasu-n care se așează.
10 - Fiii mei, nu faceți răul nici când pare că e bine
răul are totdeauna prefăcătorie-n sine
de aceea mulți fac răul amăgiți de o părere,
răul gol puțini l-ar face, rău-i groaznic la vedere.
11 - Cel mai tare n-are lege, el își este legea sa,
o, atunci și-arată omul cât i-e inima de rea.
12 - Azi e-un rău în orice bine și-i un bine-n orice rău
până Cerul nu-și desparte de cei răi poporul său.
13 - Când lumina de-ntuneric Ceru-n veci va despărți,
binele de rău atuncea despărțit pe veci va fi,
cei buni singuri vor fi-n cinste,
cei răi singuri vor fi-n chin,
binele-o fi numai bine, răul numai rău deplin.
14 - Răul când e numai rău
greu te-atrage-n lanțul său
când și bine pare-a fi
poate repede-amăgi.
15 - Răul e neputincios:
când e singur cade jos
numai binele e tare
totdeauna stă-n picioare.
16 - Pentru omul rău mai greu e fapta bună a lucra
decât îi e greu să facă celui bun o faptă rea.
17 - Lumea stă ca un balaur să înghită pe vecie
să ucidă pe-orice suflet ce trăiește-n curăție,
- o, de ne-am scăpa odată de acest balaur-lume
ce-a putut din noi pe-atâția să-ntineze și sugrume!
18 - Nu te însoți cu răul, cine-un șarpe-a încălzit
a ajuns întotdeauna greu mușcat și otrăvit.
19 - Ce întunecate umbre poartă cei răi pe-a lor față
ei nu pot afla lumina niciodată în viață
nici în ceruri, nici întrânșii, nici năuntru, nici afară,
li-e amară-această viață, cealaltă mai amară.
20 - Când dorința rea din suflet ți-o vei smulge s-o arunci
și păcatul va dispare, piere fără ea atunci.
21 - Doar de-un om să te-ngrozești:
- de tine, când te privești
că nimeni nu-ți face-așa
rău ca tu cu gura ta
și cu inima cea rea
când învață-a n-asculta.
22 - Nu-i mormânt adânc pe lume ca acela unde-n jale
omul și-a-ngropat credința și iubirea vieții sale
că din orișice morminte toate-odată au să-nvie
dar acestea când se-ngroapă, îngropate-s pe vecie.
23 - Omul rău și ticălos
este mai primejdios
ca un tigru fioros
sau un șarpe veninos...
- dacă te ferești de fiare
și te temi de dinți sau gheare
fugi de omul blestemat
că-i mai rău și mai turbat.
24 - Unii-s orbi cu ochii, iar alții sunt cu inima orbiți,
vai, aceștia din urmă sunt mai nenorociți
că cei orbi de ochii minții și de-ai inimii - pe veac
sunt sortiți la întuneric și la chinuri fără leac.
25 - E mai ușor să te socoți
a nu cădea în rele
decât dac-ai căzut să poți
ușor să ieși din ele.
26 - Răutatea e-mpotriva stării sufletului tău
precum boala împotriva sănătății, - e un rău.
27 - Cel ce caută slava lumii e spre rele aplecat
cel ce de necaz se plânge, este de plăceri legat.
28 - Cine nu vrea slava lumii nici plăceri nu va dori,
va răbda smerit necazul fără-a se mai tângui.
29 - Cine lasă calea bună și alege una rea
de pedeapsa cea mai aspră nicăieri nu va scăpa
însă dacă se întoarce cu adânc suspin amar
poate, după plâns, iertarea s-ar putea s-o afle iar.
30 - Câte face omu-n viață nu le face nimănui
rău sau bine dacă face și le face numai lui,
căci atunci când nici nu știe, și se-așteaptă mai puțin
și-află binele sau răul, de la prieten sau străin.
31 - Când din tine răutatea o vei smulge și-arunca
pleacă și nemulțumirea, că nu poate fără ea
ele numai împreună pot veni sau pot pleca.
32 - Cel răutăcios se plânge de-alții că-s răutăcioși,
mincinosul totdeauna vede pe-alții mincinoși,
în toți numai mișelie vede omul cel mișel
- răul lui îl vede-n alții cel ce nu se uită-n el.
33 - Fiul meu, să n-ai în tine răutate niciodată
totdeauna nimicirea este-a răutății plată.
34 - Inima-ngâmfată are
o simțire-așa de mare
că și-atingerea mai mică,
toată liniștea i-o strică
- dacă n-ai inima rea
totul poți ușor răbda.
35 - Răutatea cuiva-l face și pe el nefericit
și pe-aceia ce cu dânsul duc un trai neliniștit.
36 - Vai, ce-ntunecare poartă cei răutăcioși pe față,
ei n-au fața luminoasă niciodată în viață,
inima din ei având-o numai de-ntuneric plină
nici o zi nu-i pentru dânșii bucuroasă și senină.
37 - Groapa altuia când sapi
cazi tu-n ea - și nu mai scapi.
38 - Nu căuta la alții rău
că se-ntoarce-n capul tău.
39 - Când moartea cailor ar fi pe voia câinilor lăsată
curând n-ar mai fi nici un cal neomorât în lumea toată;
când libertatea celor buni ar fi supusă tiraniei
dreptății i s-ar pune lanț și ștreang la gâtul omeniei.
40 - Unui om fărădelege trebuie un crud la fel
să-i plătească după fapte, altfel câte-ar face el?
41 - Fugi de cel ce cu prostia are-n el și răutate,
de departe te înjură iar de-aproape te și bate.
42 - Lupul moare de bătrân
dar la rele-i tot hapsân
- cel rău chiar legat și jos
este tot primejdios.
43 - Vulpea cât de slabă-o vezi
pocăită să n-o crezi,
paznic curții să n-o pui
că te lasă fără pui;
cine-a fost cândva tâlhar
nu-i bun paznic la hambar.
44 - Nu poți să faci la altul bine
până când nu-ți faci ție rău,
când nu rabzi paguba la tine
nu poți s-ajuți pe-un frate-al tău.
45 - Nu te-mbărbăta la rele dacă nu ești prins acum,
nu-i departe clipa-n care ai să cazi în lanț pe drum.
46 - Nu de multe ori va merge cana cea de lut la apă
pân-odată cade-n pietre și când cade nu mai scapă.
47 - Nu te bucura să iai
de la nimeni nici un pai
căci banul nedrept venit
pierde și pe cel muncit
și avutul pe nedrept
pune piatra grea pe piept.
48 - După ce-i strici cuiva carul, drumul bun degeaba-i spui
- ce-i mai dai învățătură după ce-i strici viața lui?
în zadar spui cuiva bine dacă l-ai nenorocit,
asta și mai mult arată răul ce l-ai săvârșit.
49 - Dușmanul cel mai rău, ades,
cu pâinea ta ți l-ai cules
căci omul josnic și mișel
nimica n-are sfânt în el
ci recunoștința-n veac
l-arată că nu-i om - ci drac.
50 - Celui rău de-i dai un deget el ți-apucă mâna-ntreagă,
dacă-l lași să stea la ușă, după masă ți se bagă,
dacă-i dai un ban, el caută ca să-ți fure punga plină,
- decât cel fără rușine nu-i mai lacomă jivină.
51 - Răul, rău e-n toate
și-n față, și-n spate:
din casă te fură,
de-afară te-njură,
de-aproape te-aprinde
departe te vinde...
52 - De nimeni nu te mira:
- și tu poți ușor cădea.
53 - Copilul care cade singur nu plânge mult când nu-i văzut
acel ce răul el și-l face, își tace tot ce și-a făcut.
54 - Din relele mărunte ajungi la cele mari,
din furătura mică ajungi între tâlhari,
- de-aceea nu-ți permite nici furtul mic și rar
de nu vrei să sfârșească copilul tău tâlhar.
55 - Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba,
hoțul schimbă haina, dar nu firea sa,
răii schimbă munca dar nu lenea lor
- astfel de jivine în rușine mor.
56 - Omu-n rele nărăvit
este greu de lecuit
ca și pomu-mbătrânit
dacă e crescut sucit,
dar de-l iei de mititel
poți să-ndrepți ceva din el.
57 - Râzând intră păcatu-n casă
dar iese-amar plângând napoi
ispita-i dulce la vedere
dar vai, amară e apoi.
58 - Cel biruit de patimi e ca un dobitoc
își pierde pân-la urmă și cinste și noroc.
59 - Orice muște trag la hoituri,
orice pofte la păcat
iar păcatele la moarte,
moartea-n chinul necurmat, -
de aceea rupe lanțul poftei până n-ai căzut,
nu ști cât de-amar e veșnic răul după ce-i făcut.
60 - Iepurele cade-adesea sub tufișul cel mai mic
- deseori căderea vine dintr-un lucru de nimic.
61 - Dacă vrei să te faci oaie
sunt destui să te jupoaie
dar dacă te faci cățel
n-ai să treci cu preț de miel.
62 - Răul este ca răchita: din ce-l tai, din ce răsare,
numai când smulgi rădăcina pier mlădițele amare.
63 - Numai vorbele frumoase să te scape n-au putere,
marea hotărâre-a faptei și-ndreptării ți se cere!...
64 - Când cu rușinea te înveți de nimenea nu-ți pasă
dar vai de cel obișnuit c-o viață rușinoasă.
65 - Nu-i vreun om fără necaz
cum nu-i gard fără pârleaz
nici nu-i om fără vreun bai
cum nu-i munte fără plai.
Nu-i gard fără pârleaz
nici om fără necaz
nu-i munte fără plai
nici casă fără bai.
66 - Să ai întotdeauna un rost la gândul tău
e rău și când nu-i bine, și-i bine când nu-i rău.
67 - Necazul nu-i numai de-un fel
- să-i crezi pe cei ajunși în el!
căci chiar de nu-i cum este-al tău
de orice fel ar fi, e rău.
68 - Teme-te de ploaia-nceată nu de ploaia repezită,
teme-te de mâța blândă nu de mâța cea zbârlită,
teme-te de omul meșter să se-ascundă și să tacă,
el e-acel viclean ce știe răul mai amar să-ți facă.
69 - Să nu dea Dumnezeu nici cui
cât poate să îndure
c-adesea geme-adâncul lui
ca pomul sub secure.
70 - Când trebuie-n viață necaz să pătimești
de nu te află răul, mergi tu până-l găsești.
71 - Când meriți să pați răul, ca să-l ajungi, la fel:
de nu te caută răul, îl cauți tu pe el.
72 - Nu te-ntoarce după fuste
nici nu mergea-un pas sau doi
- cine umblă după muște
va ajunge la gunoi.
73 - Surdului degeaba-i spui
el nu crede nimănui, -
- nici la omul nesimțit n-aștepta compătimit.
74 - Degeaba arde lampa la omul adormit,
degeaba ceri simțire la omul nesimțit,
degeaba plângi la ușa tiranului nedrept,
degeaba este totul când nu-i simțire-n piept.
75 - Pomul îl cunoști pe rod
cum pe faptă pe-un nerod.
76 - Așa-i lumea din bucăți
unde-s oale e și băț
unde-albine e și stup
unde-s oi - și câte-un lup.
77 - Ce trebuie să-ți vină, în cale întâlnești, -
de trăsnet și de soartă degeaba te ferești.
78 - Când ai zile și noroc
scapi din apă și din foc
și-nverzești în orice loc,
- când n-ai zile și n-ai har
toți te-ajută - și-n zadar
te usuci în plin hotar.
79 - Când ai la vreun necaz de tras
l-ajungi chiar dacă mergi la pas
sau el te-ajunge-oricât gonești
dar unde-i scris - îl întâlnești.
80 - Ața unde-i mai subțire se va rupe mai degrab
omul cade în ispita pentru care e mai slab.
81 - Vai de lupul care-ajunge joc și râs la câini
vai de omul care-i slugă la mai mulți stăpâni.
82 - Cine crește pui de șarpe va ajunge otrăvit!
iar cu relele deprinderi mergi la moarte negreșit
că dacă le-nveți odată și le crești la sânul tău
nu te lasă ci te-aruncă de la rău la și mai rău.
83 - Nu numai că nu ai voie
- dar n-ai timp a face rău
când e-atât de mult nevoie
să faci bine-n jurul tău.
84 - Nu te-amărî peste măsură de nici un rău
cât de cumplit
când te-așteptai mai dinainte să-ți vină
cum a și venit!
ci-ncrede-te mai tare-n ceruri
și roagă-te și mai aprins
puterea Binelui e mare și nu te va lăsa învins.
85 - Cel rău învinuie pe toți chiar când doar el greșește
dar omul cel nevinovat - pe nimeni nu hulește.
86 - Vine-odată ceasu-n care orișice necaz și rău
suferit de cel bun, -
cade peste-asupritorul său
de aceea ai de grijă orice faci și-oricine ești
de-un om bun tu nu te-atinge
dacă vrei să nu plătești.
87 - Răul se plătește-odată cu alt rău
- și îndoit,
fiecare ispășește, în vreun fel, ce-a făptuit.
88 - Până când mai ai rușine de-orice rău
ce l-ai făcut
încă te mai poți întoarce,
nu ești chiar de tot pierdut.
89 - Răzbunarea unor fapte poate orișicând să vină,
fericit acel cel umblă numa-n cinste și-n lumină.
90 - Tot binele sau răul îi vin unui popor
din mâinile acelui ce-i este-ndrumător.
91 - Omul josnic și nebun
nu-i creat de Cel Preabun
cel ce-a devenit astfel
s-a creat doar el, pe el.
92 - În întreaga lume, toate se nasc numai din iubire
numai răul e din ură
și otrava-i din cârtire.
93 - Omul răului așteaptă de oriunde și oricând
doar unealta
și momentul
ca să facă ce-are-n gând,
când îi va sosi momentul
și unealta o să-i vină,
plata răutății fi-va fioroasă și deplină.
94 - E primejdios a-ți face un dușman din omul rău
de aceea oricât costă caută-i pace-n drumul tău.
95 - E ușor ca o femeie ce-n petreceri se prea ține
să ajungă-n căi greșite
și să nu sfârșească bine.
96 - Când lupți cu dușmani prea josnici,
n-ai prea multă biruință -
dar de-a lor apropiere se-ntinează-a ta ființă.
97 - Nu lovi nici chiar pe-un câine
căci te vede cine-l are
- dar când asuprești pe-un semen, nu te vede cerul, oare?
98 - Chiar și iarba otrăvită - lapte-n vacă se preschimbă
chiar și laptele, în șarpe, - se preface-otravă-n limbă
chiar și-n slăbiciuni s-arată bunătatea-n omul bun
și chiar darurile bune - sunt spre rău la cel nebun.
99 - Înțelept e-acela care dacă vede-n mine-un rău
știe că el e și-n sine - și-l îndreaptă pe al său.
100 - Cine nu-și deschide ochii va deschide punga sa;
- răul ne-ndreptat la vreme, urme grele va lăsa.
101 - Șoarecele află bortă chiar și-n casa cu pisici
hoțul îndrăzneț tot fură orișicâți ar fi pe-aici.