Despre rău
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Fiul meu, păstrează-ţi pururi faţa inimii curată,
fugi de rău viaţa toată
- nu-l dori şi nici nu-l face
nimănuia niciodată ca să poţi trăi în pace -
rău făcând, cu siguranţă vei primi a lui răsplată.
2 - Răul - spune Adevărul; răul - glăsuieşte psalmul -
e mai bine tu să-l suferi, decât tu să-l faci la altul.
3 - Ură nimănui nu ţine
răul nu-l plăti cu rău
chiar vrăjmaşului fă-i bine
chiar de nu e dreptul său
fiecărui după fapte, se plăteşte dreptul său.
4 - Fugi de răul cel din alţii,
dar mai mult de cel din tine
- de rău cine nu se teme nu ajunge-n viaţă bine.
5 - Orişicine-ar fi-n viaţă, fiica mea, la orişicine
rău nu-i face niciodată dacă nu-i poţi face bine,
căci un rău făcut în viaţă totdeauna dăinuieşte
mult mai mult decât acela care îl pricinuieşte.
6 - Când eşti rău şi ticălos
cauţi numai al tău folos
când eşti om de omenie
cauţi folosul la o mie.
7 - Fiii mei, precum lumina ochilor voi v-o păziţi
şi precum de foc şi apă plini de teamă vă feriţi
şi precum de groaza morţii fugi să scapi în orice loc
şi precum doriţi scăparea din oricare nenoroc,
- mai mult ca de toate-acestea de păcat să vă feriţi,
nici un rău şi niciodată nimănui să nu-i doriţi
căci păcatul se răzbună totdeauna pe acel
care-l face-ntâi, - şi-n urmă pe copiii după el.
8 - Ochiul rău e-o faţă tristă care-arată-o stare rea,
de vezi numai rău la alţii e că-n tine e aşa.
9 - Din a inimii cămară
tot ce-i rău arunc-afară;
răul pururea-ntinează
vasu-n care se aşează.
10 - Fiii mei, nu faceţi răul nici când pare că e bine
răul are totdeauna prefăcătorie-n sine
de aceea mulţi fac răul amăgiţi de o părere,
răul gol puţini l-ar face, rău-i groaznic la vedere.
11 - Cel mai tare n-are lege, el îşi este legea sa,
o, atunci şi-arată omul cât i-e inima de rea.
12 - Azi e-un rău în orice bine şi-i un bine-n orice rău
până Cerul nu-şi desparte de cei răi poporul său.
13 - Când lumina de-ntuneric Ceru-n veci va despărţi,
binele de rău atuncea despărţit pe veci va fi,
cei buni singuri vor fi-n cinste,
cei răi singuri vor fi-n chin,
binele-o fi numai bine, răul numai rău deplin.
14 - Răul când e numai rău
greu te-atrage-n lanţul său
când şi bine pare-a fi
poate repede-amăgi.
15 - Răul e neputincios:
când e singur cade jos
numai binele e tare
totdeauna stă-n picioare.
16 - Pentru omul rău mai greu e fapta bună a lucra
decât îi e greu să facă celui bun o faptă rea.
17 - Lumea stă ca un balaur să înghită pe vecie
să ucidă pe-orice suflet ce trăieşte-n curăţie,
- o, de ne-am scăpa odată de acest balaur-lume
ce-a putut din noi pe-atâţia să-ntineze şi sugrume!
18 - Nu te însoţi cu răul, cine-un şarpe-a încălzit
a ajuns întotdeauna greu muşcat şi otrăvit.
19 - Ce întunecate umbre poartă cei răi pe-a lor faţă
ei nu pot afla lumina niciodată în viaţă
nici în ceruri, nici întrânşii, nici năuntru, nici afară,
li-e amară-această viaţă, cealaltă mai amară.
20 - Când dorinţa rea din suflet ţi-o vei smulge s-o arunci
şi păcatul va dispare, piere fără ea atunci.
21 - Doar de-un om să te-ngrozeşti:
- de tine, când te priveşti
că nimeni nu-ţi face-aşa
rău ca tu cu gura ta
şi cu inima cea rea
când învaţă-a n-asculta.
22 - Nu-i mormânt adânc pe lume ca acela unde-n jale
omul şi-a-ngropat credinţa şi iubirea vieţii sale
că din orişice morminte toate-odată au să-nvie
dar acestea când se-ngroapă, îngropate-s pe vecie.
23 - Omul rău şi ticălos
este mai primejdios
ca un tigru fioros
sau un şarpe veninos...
- dacă te fereşti de fiare
şi te temi de dinţi sau gheare
fugi de omul blestemat
că-i mai rău şi mai turbat.
24 - Unii-s orbi cu ochii, iar alţii sunt cu inima orbiţi,
vai, aceştia din urmă sunt mai nenorociţi
că cei orbi de ochii minţii şi de-ai inimii - pe veac
sunt sortiţi la întuneric şi la chinuri fără leac.
25 - E mai uşor să te socoţi
a nu cădea în rele
decât dac-ai căzut să poţi
uşor să ieşi din ele.
26 - Răutatea e-mpotriva stării sufletului tău
precum boala împotriva sănătăţii, - e un rău.
27 - Cel ce caută slava lumii e spre rele aplecat
cel ce de necaz se plânge, este de plăceri legat.
28 - Cine nu vrea slava lumii nici plăceri nu va dori,
va răbda smerit necazul fără-a se mai tângui.
29 - Cine lasă calea bună şi alege una rea
de pedeapsa cea mai aspră nicăieri nu va scăpa
însă dacă se întoarce cu adânc suspin amar
poate, după plâns, iertarea s-ar putea s-o afle iar.
30 - Câte face omu-n viaţă nu le face nimănui
rău sau bine dacă face şi le face numai lui,
căci atunci când nici nu ştie, şi se-aşteaptă mai puţin
şi-află binele sau răul, de la prieten sau străin.
31 - Când din tine răutatea o vei smulge şi-arunca
pleacă şi nemulţumirea, că nu poate fără ea
ele numai împreună pot veni sau pot pleca.
32 - Cel răutăcios se plânge de-alţii că-s răutăcioşi,
mincinosul totdeauna vede pe-alţii mincinoşi,
în toţi numai mişelie vede omul cel mişel
- răul lui îl vede-n alţii cel ce nu se uită-n el.
33 - Fiul meu, să n-ai în tine răutate niciodată
totdeauna nimicirea este-a răutăţii plată.
34 - Inima-ngâmfată are
o simţire-aşa de mare
că şi-atingerea mai mică,
toată liniştea i-o strică
- dacă n-ai inima rea
totul poţi uşor răbda.
35 - Răutatea cuiva-l face şi pe el nefericit
şi pe-aceia ce cu dânsul duc un trai neliniştit.
36 - Vai, ce-ntunecare poartă cei răutăcioşi pe faţă,
ei n-au faţa luminoasă niciodată în viaţă,
inima din ei având-o numai de-ntuneric plină
nici o zi nu-i pentru dânşii bucuroasă şi senină.
37 - Groapa altuia când sapi
cazi tu-n ea - şi nu mai scapi.
38 - Nu căuta la alţii rău
că se-ntoarce-n capul tău.
39 - Când moartea cailor ar fi pe voia câinilor lăsată
curând n-ar mai fi nici un cal neomorât în lumea toată;
când libertatea celor buni ar fi supusă tiraniei
dreptăţii i s-ar pune lanţ şi ştreang la gâtul omeniei.
40 - Unui om fărădelege trebuie un crud la fel
să-i plătească după fapte, altfel câte-ar face el?
41 - Fugi de cel ce cu prostia are-n el şi răutate,
de departe te înjură iar de-aproape te şi bate.
42 - Lupul moare de bătrân
dar la rele-i tot hapsân
- cel rău chiar legat şi jos
este tot primejdios.
43 - Vulpea cât de slabă-o vezi
pocăită să n-o crezi,
paznic curţii să n-o pui
că te lasă fără pui;
cine-a fost cândva tâlhar
nu-i bun paznic la hambar.
44 - Nu poţi să faci la altul bine
până când nu-ţi faci ţie rău,
când nu rabzi paguba la tine
nu poţi s-ajuţi pe-un frate-al tău.
45 - Nu te-mbărbăta la rele dacă nu eşti prins acum,
nu-i departe clipa-n care ai să cazi în lanţ pe drum.
46 - Nu de multe ori va merge cana cea de lut la apă
pân-odată cade-n pietre şi când cade nu mai scapă.
47 - Nu te bucura să iai
de la nimeni nici un pai
căci banul nedrept venit
pierde şi pe cel muncit
şi avutul pe nedrept
pune piatra grea pe piept.
48 - După ce-i strici cuiva carul, drumul bun degeaba-i spui
- ce-i mai dai învăţătură după ce-i strici viaţa lui?
în zadar spui cuiva bine dacă l-ai nenorocit,
asta şi mai mult arată răul ce l-ai săvârşit.
49 - Duşmanul cel mai rău, ades,
cu pâinea ta ţi l-ai cules
căci omul josnic şi mişel
nimica n-are sfânt în el
ci recunoştinţa-n veac
l-arată că nu-i om - ci drac.
50 - Celui rău de-i dai un deget el ţi-apucă mâna-ntreagă,
dacă-l laşi să stea la uşă, după masă ţi se bagă,
dacă-i dai un ban, el caută ca să-ţi fure punga plină,
- decât cel fără ruşine nu-i mai lacomă jivină.
51 - Răul, rău e-n toate
şi-n faţă, şi-n spate:
din casă te fură,
de-afară te-njură,
de-aproape te-aprinde
departe te vinde...
52 - De nimeni nu te mira:
- şi tu poţi uşor cădea.
53 - Copilul care cade singur nu plânge mult când nu-i văzut
acel ce răul el şi-l face, îşi tace tot ce şi-a făcut.
54 - Din relele mărunte ajungi la cele mari,
din furătura mică ajungi între tâlhari,
- de-aceea nu-ţi permite nici furtul mic şi rar
de nu vrei să sfârşească copilul tău tâlhar.
55 - Lupu-şi schimbă părul, dar năravul ba,
hoţul schimbă haina, dar nu firea sa,
răii schimbă munca dar nu lenea lor
- astfel de jivine în ruşine mor.
56 - Omu-n rele nărăvit
este greu de lecuit
ca şi pomu-mbătrânit
dacă e crescut sucit,
dar de-l iei de mititel
poţi să-ndrepţi ceva din el.
57 - Râzând intră păcatu-n casă
dar iese-amar plângând napoi
ispita-i dulce la vedere
dar vai, amară e apoi.
58 - Cel biruit de patimi e ca un dobitoc
îşi pierde pân-la urmă şi cinste şi noroc.
59 - Orice muşte trag la hoituri,
orice pofte la păcat
iar păcatele la moarte,
moartea-n chinul necurmat, -
de aceea rupe lanţul poftei până n-ai căzut,
nu şti cât de-amar e veşnic răul după ce-i făcut.
60 - Iepurele cade-adesea sub tufişul cel mai mic
- deseori căderea vine dintr-un lucru de nimic.
61 - Dacă vrei să te faci oaie
sunt destui să te jupoaie
dar dacă te faci căţel
n-ai să treci cu preţ de miel.
62 - Răul este ca răchita: din ce-l tai, din ce răsare,
numai când smulgi rădăcina pier mlădiţele amare.
63 - Numai vorbele frumoase să te scape n-au putere,
marea hotărâre-a faptei şi-ndreptării ţi se cere!...
64 - Când cu ruşinea te înveţi de nimenea nu-ţi pasă
dar vai de cel obişnuit c-o viaţă ruşinoasă.
65 - Nu-i vreun om fără necaz
cum nu-i gard fără pârleaz
nici nu-i om fără vreun bai
cum nu-i munte fără plai.
Nu-i gard fără pârleaz
nici om fără necaz
nu-i munte fără plai
nici casă fără bai.
66 - Să ai întotdeauna un rost la gândul tău
e rău şi când nu-i bine, şi-i bine când nu-i rău.
67 - Necazul nu-i numai de-un fel
- să-i crezi pe cei ajunşi în el!
căci chiar de nu-i cum este-al tău
de orice fel ar fi, e rău.
68 - Teme-te de ploaia-nceată nu de ploaia repezită,
teme-te de mâţa blândă nu de mâţa cea zbârlită,
teme-te de omul meşter să se-ascundă şi să tacă,
el e-acel viclean ce ştie răul mai amar să-ţi facă.
69 - Să nu dea Dumnezeu nici cui
cât poate să îndure
c-adesea geme-adâncul lui
ca pomul sub secure.
70 - Când trebuie-n viaţă necaz să pătimeşti
de nu te află răul, mergi tu până-l găseşti.
71 - Când meriţi să paţi răul, ca să-l ajungi, la fel:
de nu te caută răul, îl cauţi tu pe el.
72 - Nu te-ntoarce după fuste
nici nu mergea-un pas sau doi
- cine umblă după muşte
va ajunge la gunoi.
73 - Surdului degeaba-i spui
el nu crede nimănui, -
- nici la omul nesimţit n-aştepta compătimit.
74 - Degeaba arde lampa la omul adormit,
degeaba ceri simţire la omul nesimţit,
degeaba plângi la uşa tiranului nedrept,
degeaba este totul când nu-i simţire-n piept.
75 - Pomul îl cunoşti pe rod
cum pe faptă pe-un nerod.
76 - Aşa-i lumea din bucăţi
unde-s oale e şi băţ
unde-albine e şi stup
unde-s oi - şi câte-un lup.
77 - Ce trebuie să-ţi vină, în cale întâlneşti, -
de trăsnet şi de soartă degeaba te fereşti.
78 - Când ai zile şi noroc
scapi din apă şi din foc
şi-nverzeşti în orice loc,
- când n-ai zile şi n-ai har
toţi te-ajută - şi-n zadar
te usuci în plin hotar.
79 - Când ai la vreun necaz de tras
l-ajungi chiar dacă mergi la pas
sau el te-ajunge-oricât goneşti
dar unde-i scris - îl întâlneşti.
80 - Aţa unde-i mai subţire se va rupe mai degrab
omul cade în ispita pentru care e mai slab.
81 - Vai de lupul care-ajunge joc şi râs la câini
vai de omul care-i slugă la mai mulţi stăpâni.
82 - Cine creşte pui de şarpe va ajunge otrăvit!
iar cu relele deprinderi mergi la moarte negreşit
că dacă le-nveţi odată şi le creşti la sânul tău
nu te lasă ci te-aruncă de la rău la şi mai rău.
83 - Nu numai că nu ai voie
- dar n-ai timp a face rău
când e-atât de mult nevoie
să faci bine-n jurul tău.
84 - Nu te-amărî peste măsură de nici un rău
cât de cumplit
când te-aşteptai mai dinainte să-ţi vină
cum a şi venit!
ci-ncrede-te mai tare-n ceruri
şi roagă-te şi mai aprins
puterea Binelui e mare şi nu te va lăsa învins.
85 - Cel rău învinuie pe toţi chiar când doar el greşeşte
dar omul cel nevinovat - pe nimeni nu huleşte.
86 - Vine-odată ceasu-n care orişice necaz şi rău
suferit de cel bun, -
cade peste-asupritorul său
de aceea ai de grijă orice faci şi-oricine eşti
de-un om bun tu nu te-atinge
dacă vrei să nu plăteşti.
87 - Răul se plăteşte-odată cu alt rău
- şi îndoit,
fiecare ispăşeşte, în vreun fel, ce-a făptuit.
88 - Până când mai ai ruşine de-orice rău
ce l-ai făcut
încă te mai poţi întoarce,
nu eşti chiar de tot pierdut.
89 - Răzbunarea unor fapte poate orişicând să vină,
fericit acel cel umblă numa-n cinste şi-n lumină.
90 - Tot binele sau răul îi vin unui popor
din mâinile acelui ce-i este-ndrumător.
91 - Omul josnic şi nebun
nu-i creat de Cel Preabun
cel ce-a devenit astfel
s-a creat doar el, pe el.
92 - În întreaga lume, toate se nasc numai din iubire
numai răul e din ură
şi otrava-i din cârtire.
93 - Omul răului aşteaptă de oriunde şi oricând
doar unealta
şi momentul
ca să facă ce-are-n gând,
când îi va sosi momentul
şi unealta o să-i vină,
plata răutăţii fi-va fioroasă şi deplină.
94 - E primejdios a-ţi face un duşman din omul rău
de aceea oricât costă caută-i pace-n drumul tău.
95 - E uşor ca o femeie ce-n petreceri se prea ţine
să ajungă-n căi greşite
şi să nu sfârşească bine.
96 - Când lupţi cu duşmani prea josnici,
n-ai prea multă biruinţă -
dar de-a lor apropiere se-ntinează-a ta fiinţă.
97 - Nu lovi nici chiar pe-un câine
căci te vede cine-l are
- dar când asupreşti pe-un semen, nu te vede cerul, oare?
98 - Chiar şi iarba otrăvită - lapte-n vacă se preschimbă
chiar şi laptele, în şarpe, - se preface-otravă-n limbă
chiar şi-n slăbiciuni s-arată bunătatea-n omul bun
şi chiar darurile bune - sunt spre rău la cel nebun.
99 - Înţelept e-acela care dacă vede-n mine-un rău
ştie că el e şi-n sine - şi-l îndreaptă pe al său.
100 - Cine nu-şi deschide ochii va deschide punga sa;
- răul ne-ndreptat la vreme, urme grele va lăsa.
101 - Şoarecele află bortă chiar şi-n casa cu pisici
hoţul îndrăzneţ tot fură orişicâţi ar fi pe-aici.