Despre ură
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Fiul meu, fii bun la suflet și pe lume cât vei sta
niciodată tu la ură loc în suflet nu-i lăsa.
2 - Nu lăsa să-ți încolțească pizma-n inimă nicicând
toată lumea să te știe iertător, tăcut și blând.
3 - Nu e mai urâtă-n lume nici o fiară de vreun fel
decât vipera și omul care poartă pizma-n el.
4 - Ura e veninul care
face răul cel mai mare
decât celui ce-i mușcat
celui care l-a purtat.
5 - Orice vorbă de bârfire și orice cuvânt de ură
e-o săgeată, o rănire, un pumn dat și-o lovitură,
o, nu te grăbi pe nimeni să-l lovești cu ușurință,
e așa de grea viața când o duci în suferință.
6 - În iubire totdeauna fii cu sufletul curat,
ura-i viermele ce roade locu-n care s-a-ncuibat.
7 - Aruncând a urii piatră,
alergând pe-al urii drum,
aprinzând a urii vatră
vei ajunge-al urii scrum.
8 - Ura totdeauna umblă clevetind cu răutate
pe acela ce nu poate să-l învingă prin dreptate.
9 - Câtă vreme-i ură-n suflet
n-ai nici creștere, nici spor
nici credință n-ai, nici roadă,
ura-i nimicirea lor.
10 - Cu cât mai multă ură alții te-ar înconjura
cu-atât fie mai aprinsă către toți iubirea ta,
fă vrăjmașilor tăi bine, blând, tăcut și iubitor,
că nu-i armă ca iubirea contra urii tuturor.
11 - Invidia înjosește tot ce vine-n calea sa
și ideile și omul care este-atins de ea.
12 - Gelozia și cu ura merg prin lume împreună,
ele sunt surori, sunt oarbe și-au de mamă pe minciună.
13 - Fii mei, în viață ura vă desparte de-orice bine,
atunci pleci întotdeauna când vezi celălalt că vine,
te cobori întotdeauna când vezi celălalt că suie,
- pot să fie-atunci de toate - pace și odihnă nu e.
14 - Ura și cu nepăsarea sunt cei doi vrăjmași haini
ce pierd dragostea și mila și fac sufletul ruini.
15 - Dac-ai luptat în viață să te ridici prin ură,
o clipă-i ridicarea dar veșnică-i căderea...
- dac-ai căzut, iubindu-i pe-alții cu căldură,
o clipă este moartea, dar veșnică-nvierea.
16 - Teme-te mai mult de pizma celui neam cu tine
ca de-o sută ale celor suflete străine.
17 - Palma fratelui te doare mult mai mult ca cea străină
ura dintre frați e ura cea mai crudă și haină.
18 - Ura la păcat te-ndeamnă, dar cu sila nu te-apucă,
nu-l ia nimenea pe-acela care nu vrea să se ducă.
19 - Nimeni nu te poate face să faci ceva ce nu vrei,
de aceea tu porți singur vina și răsplata ei.
20 - De departe trandafir,
de aproape borș cu știr,
de departe busuioc,
de aproape jar și foc.
21 - Nu poți ști ce zeamă fierbe într-o oală astupată
nici în omul cel cu pizmă ce se-ascunde niciodată.
22 - Pân-nu tragi la jug cu omul și mănânci un sac de sare
nu poți ști ce-ascunde-n suflet și ce este-n fiecare.
23 - Judecă-nțelept o faptă și-apoi osândește,
numai prostul și nebunul sare și lovește.
24 - Bucuria de-un păcat
arde sufletu-nșelat.
25 - Ura, bucurie n-are,
decât sete și dogoare,
când îi pare c-a băut
se usucă și mai mult.
26 - Ura-i viermele ce roade
inima în care șade.
27 - Fericit e cel ce-și poate
ura de la suflet scoate.
28 - Sunt pe lume unii oameni cu atâta nebunie
că se umplu de-ntristare când au alții bucurie
oameni plini de-atâta ură încât nu li-e nici rușine
când sunt alții care sufăr, - lor atunci le pare bine.
29 - Orice ură-i vinovată
orice vorbe-a ei sunt rele,
depărtează-ți totdeauna inima, grăbit, de ele.
30 - Orice gânduri vinovate ți-aduc numai tulburare
- fugi de orice pizmuire
- fugi de orice desfrânare.
31 - Numai cei fără vederea sufletului lor orbit
urăsc oamenii și viața, -
ura-i un păcat cumplit
ura este-o fărdelege, - urâtoru-i ucigaș,
Mila ne-a-nvățat iubirea chiar de semenul vrăjmaș.
32 - Cearta las-să doarmă noaptea
căci pe mâine dac-o lași
se-mblânzește-așa c-adesea
îi vezi prieteni pe vrăjmași.
33 - Precum nu se urăște omul pe sine,
- nici când este-un rău, -
așa-i dator să nu urască pe nici un semen de-al său,
așa să înțeleagă omul porunca Proniei Divine:
Dator ești să-l iubești pe semen,
așa cum te iubești pe tine.
34 - Ura și mânia pierd și nimicesc
sufletul acela unde locuiesc.
35 - Până nu-ncetează vântul, apa tot mereu se zbate
până ura nu-ncetează cugetele-s ne-mpăcate
- vreți să vi se liniștească gândurile și simțirea?
faceți să-nceteze ura și s-adie blând iubirea!
36 - Ura orișicărui semen este-un lucru neplăcut
însă ura femeiască este cea mai de temut.
37 - O femeie, când urăște, se răzbună mai cumplit
pe acela care-odată mai puternic l-a iubit.
38 - Într-un suflet de femeie dragostea degrabă vine
dar și ura tot degrabă -
însă ea mai lung timp ține.
39 - Inima femeii-și știe stăpâni a ei iubire,
însă urii niciodată nu-i știe pune stăpânire.
40 - Cerul singur descleștează gheara omului hain
din grumazul altui semen, când îl face om divin,
nu-i pe lume-altă putere decât harul luminos
ca să facă-un om din fiară
și-un sfânt - dintr-un ticălos.
41 - Este câte-un om
și nume
ce-ar rămâne neștiut
dacă ura vreunui mare nu l-ar face cunoscut
el n-ajunge să-l cunoască nimeni printr-o faptă bună
dar ajunge să-l cunoască printr-o crimă
și-o minciună,
o asemenea făptură e mai bine-a nu se naște
decât numai să-l blesteme orișicine îl cunoaște.
42 - Ura simte-n ea nevoia numai ca să nimicească
tot ce vede bun la alții, cu o inimă câinească.