Despre ură
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Fiul meu, fii bun la suflet şi pe lume cât vei sta
niciodată tu la ură loc în suflet nu-i lăsa.
2 - Nu lăsa să-ţi încolţească pizma-n inimă nicicând
toată lumea să te ştie iertător, tăcut şi blând.
3 - Nu e mai urâtă-n lume nici o fiară de vreun fel
decât vipera şi omul care poartă pizma-n el.
4 - Ura e veninul care
face răul cel mai mare
decât celui ce-i muşcat
celui care l-a purtat.
5 - Orice vorbă de bârfire şi orice cuvânt de ură
e-o săgeată, o rănire, un pumn dat şi-o lovitură,
o, nu te grăbi pe nimeni să-l loveşti cu uşurinţă,
e aşa de grea viaţa când o duci în suferinţă.
6 - În iubire totdeauna fii cu sufletul curat,
ura-i viermele ce roade locu-n care s-a-ncuibat.
7 - Aruncând a urii piatră,
alergând pe-al urii drum,
aprinzând a urii vatră
vei ajunge-al urii scrum.
8 - Ura totdeauna umblă clevetind cu răutate
pe acela ce nu poate să-l învingă prin dreptate.
9 - Câtă vreme-i ură-n suflet
n-ai nici creştere, nici spor
nici credinţă n-ai, nici roadă,
ura-i nimicirea lor.
10 - Cu cât mai multă ură alţii te-ar înconjura
cu-atât fie mai aprinsă către toţi iubirea ta,
fă vrăjmaşilor tăi bine, blând, tăcut şi iubitor,
că nu-i armă ca iubirea contra urii tuturor.
11 - Invidia înjoseşte tot ce vine-n calea sa
şi ideile şi omul care este-atins de ea.
12 - Gelozia şi cu ura merg prin lume împreună,
ele sunt surori, sunt oarbe şi-au de mamă pe minciună.
13 - Fii mei, în viaţă ura vă desparte de-orice bine,
atunci pleci întotdeauna când vezi celălalt că vine,
te cobori întotdeauna când vezi celălalt că suie,
- pot să fie-atunci de toate - pace şi odihnă nu e.
14 - Ura şi cu nepăsarea sunt cei doi vrăjmaşi haini
ce pierd dragostea şi mila şi fac sufletul ruini.
15 - Dac-ai luptat în viaţă să te ridici prin ură,
o clipă-i ridicarea dar veşnică-i căderea...
- dac-ai căzut, iubindu-i pe-alţii cu căldură,
o clipă este moartea, dar veşnică-nvierea.
16 - Teme-te mai mult de pizma celui neam cu tine
ca de-o sută ale celor suflete străine.
17 - Palma fratelui te doare mult mai mult ca cea străină
ura dintre fraţi e ura cea mai crudă şi haină.
18 - Ura la păcat te-ndeamnă, dar cu sila nu te-apucă,
nu-l ia nimenea pe-acela care nu vrea să se ducă.
19 - Nimeni nu te poate face să faci ceva ce nu vrei,
de aceea tu porţi singur vina şi răsplata ei.
20 - De departe trandafir,
de aproape borş cu ştir,
de departe busuioc,
de aproape jar şi foc.
21 - Nu poţi şti ce zeamă fierbe într-o oală astupată
nici în omul cel cu pizmă ce se-ascunde niciodată.
22 - Pân-nu tragi la jug cu omul şi mănânci un sac de sare
nu poţi şti ce-ascunde-n suflet şi ce este-n fiecare.
23 - Judecă-nţelept o faptă şi-apoi osândeşte,
numai prostul şi nebunul sare şi loveşte.
24 - Bucuria de-un păcat
arde sufletu-nşelat.
25 - Ura, bucurie n-are,
decât sete şi dogoare,
când îi pare c-a băut
se usucă şi mai mult.
26 - Ura-i viermele ce roade
inima în care şade.
27 - Fericit e cel ce-şi poate
ura de la suflet scoate.
28 - Sunt pe lume unii oameni cu atâta nebunie
că se umplu de-ntristare când au alţii bucurie
oameni plini de-atâta ură încât nu li-e nici ruşine
când sunt alţii care sufăr, - lor atunci le pare bine.
29 - Orice ură-i vinovată
orice vorbe-a ei sunt rele,
depărtează-ţi totdeauna inima, grăbit, de ele.
30 - Orice gânduri vinovate ţi-aduc numai tulburare
- fugi de orice pizmuire
- fugi de orice desfrânare.
31 - Numai cei fără vederea sufletului lor orbit
urăsc oamenii şi viaţa, -
ura-i un păcat cumplit
ura este-o fărdelege, - urâtoru-i ucigaş,
Mila ne-a-nvăţat iubirea chiar de semenul vrăjmaş.
32 - Cearta las-să doarmă noaptea
căci pe mâine dac-o laşi
se-mblânzeşte-aşa c-adesea
îi vezi prieteni pe vrăjmaşi.
33 - Precum nu se urăşte omul pe sine,
- nici când este-un rău, -
aşa-i dator să nu urască pe nici un semen de-al său,
aşa să înţeleagă omul porunca Proniei Divine:
Dator eşti să-l iubeşti pe semen,
aşa cum te iubeşti pe tine.
34 - Ura şi mânia pierd şi nimicesc
sufletul acela unde locuiesc.
35 - Până nu-ncetează vântul, apa tot mereu se zbate
până ura nu-ncetează cugetele-s ne-mpăcate
- vreţi să vi se liniştească gândurile şi simţirea?
faceţi să-nceteze ura şi s-adie blând iubirea!
36 - Ura orişicărui semen este-un lucru neplăcut
însă ura femeiască este cea mai de temut.
37 - O femeie, când urăşte, se răzbună mai cumplit
pe acela care-odată mai puternic l-a iubit.
38 - Într-un suflet de femeie dragostea degrabă vine
dar şi ura tot degrabă -
însă ea mai lung timp ţine.
39 - Inima femeii-şi ştie stăpâni a ei iubire,
însă urii niciodată nu-i ştie pune stăpânire.
40 - Cerul singur descleştează gheara omului hain
din grumazul altui semen, când îl face om divin,
nu-i pe lume-altă putere decât harul luminos
ca să facă-un om din fiară
şi-un sfânt - dintr-un ticălos.
41 - Este câte-un om
şi nume
ce-ar rămâne neştiut
dacă ura vreunui mare nu l-ar face cunoscut
el n-ajunge să-l cunoască nimeni printr-o faptă bună
dar ajunge să-l cunoască printr-o crimă
şi-o minciună,
o asemenea făptură e mai bine-a nu se naşte
decât numai să-l blesteme orişicine îl cunoaşte.
42 - Ura simte-n ea nevoia numai ca să nimicească
tot ce vede bun la alţii, cu o inimă câinească.