Despre virtute
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Şi virtutea şi prostia cu putinţă-s la oricare
- unde-i una sau cealaltă, cunoşti numai la-ncercare.
2 - Cu virtuţile alese e la fel cu ochii tăi,
nu vezi ochii buni la altul dacă ochii tăi sunt răi.
3 - Sunt mulţi oameni ce-au în lume
bunuri scumpe-n sinea lor
dar acestea sunt ascunse,
- le-afli numa-ntâmplător.
4 - Nu e om să nu se creadă în el însuşi mai presus
decât orice om ce-n lume ar fi orişiunde pus
- numai cel smerit cunoaşte taina marii-nţelepciuni
de-a se socoti nevrednic a fi pus cu cei mai buni.
5 - Marile virtuţi, adesea ne sunt grele, nu uşoare,
inima când le-are aprinse ne suspină şi ne doare,
şi credinţa
şi nădejdea
şi iubirea, - prea înalte
mântuie mai greu un suflet decât toate celelalte.
6 - A ne lăuda cu lucruri şi virtuţi ce nu le-avem
este-a face să se vadă cât de seci şi goi suntem
- când suntem săraci, mai bine să tăcem nelăudaţi
decât lauda s-arate şi mai seci pe cei uscaţi.
7 - Cât de greu e a cunoaşte deseori ce-i într-un ins,
omul ştie să-şi ascundă sufletul de ce-i cuprins!
- răutatea se ascunde prea adesea sub averi
iar virtutea se ascunde sub tăceri şi sub dureri.
8 - Potriveşte-ţi câteodată felul tău de-a fi, cu-acei
printre care umbli, -
astfel ţi-i apropii şi pe ei
căci şi asta-i o virtute ca să ştii cum te purta
între oameni, spre-a le face şi-a lor stare ca a ta.
9 - Firea cea născută-ntrânsul nu şi-o schimbă din temei
nici măgarul şi nici porcul
şi nici omul ce-i ca ei.
Numai gândul sfânt şi cinstea cea din cer
pot face saltul
înnoirii într-o fire, dintr-un om să facă altul.
10 - Firea lor e pentru oameni nenorocul
sau norocul
care-i poartă pretutindeni
şi-i urmează în tot locul,
după firea lui adună,
după firea lui împarte
şi tot după ea primeşte ori viaţă-n veci
ori moarte.
11 - Câteodată şi cuvântul cel nespus s-aude tare
dar la omul de virtute, toate-s binecuvântare.
12 - Nicidecum nu poţi cunoaşte ce-i în om
- decât atunci
când ajunge faţă-n faţă cu-ale dragostei porunci
atunci cel curat ascultă întru tot de ce-i frumos
iar cel necurat, de fire şi de-al trupului folos.
13 - Cei ce te-osândesc văd numai cu ce dar eşti înzestrat,
câţi te laudă văd numai ce necazuri ai răbdat,
fiecare-ţi vede numai ori ce-i rău
ori ce-i cinstit,
ce-i ascuns în tine vede numai ochiul neadormit.
14 - Prea ades plăteşti virtutea cu-al nefericirii preţ,
însă merită, căci ea e aurul întregii vieţi.
15 - Statornicia-i cea mai naltă virtute,
- care-o cauţi mereu
dar trebuie ca ea, pe lume
să urce drumul cel mai greu.
16 - Patru sunt cele mai scumpe din virtuţi
- ca o cunună:
dragostea, statornicia, bunul simţ
şi fapta bună.
17 - Mulţi te însoţesc în viaţă,
doar puţini pân-la mormânt,
dar în veşnicie numai faptele cu tine sunt.
18 - C-o singură virtute răscumperi multă vină
- ea-i bunul simţ al celor cu inima senină.
19 - Înţelept e cel ce-adună
a virtuţilor cunună
că-n zadar e neamul mare
dacă-i omul târâtoare.
20 - Cu om bun şi vreme bună
nu te mai urăşti în veac:
- omul cu virtuţi alese este tuturor pe plac.
21 - Nu te-nsoţesc în moartea ta
nici bani, nici nestemate
ci numai sfintele virtuţi
şi faptele curate,
pe-acestea să le-aduni din timp
şi cât mai scumpe - toate.
22 - Când ai virtuţi şi daruri - se vor vedea mereu
a le mai ţine-ascunse va fi nespus de greu.
23 - Datoriile virtuţii nu-s prea multe,
nici prea grele,
însă inimile bune nu pot fi fără de ele.
24 - Împăraţii peste oameni, bine-ar fi să fie-acei
mai aleşi,
mai buni,
mai vrednici
şi mai virtuoşi, - din ei.
25 - Orişice plăcere care nu ne-apropie de cer
e-o nenorocire-n care cad virtuţile şi pier.
26 - Duhul unui tată vrednic va trăi în fiul său
precum într-un fiu nevrednic
va trăi un tată rău.
27 - Cei ce lasă fii în urmă, - şi urmaşi, cu vrednicie
n-au să moară, ci printr-înşii ei trăiesc pe veşnicie.
28 - Vacile cu lapte nu mugesc prea tare,
credincioşii vrednici n-au o gură mare.
29 - Fă-te scriitor nu-atuncea când altceva nu ştii face
ci când simţi un foc lăuntric, un chin sfânt
ce nu-ţi dă pace.
30 - Talent este doar acela ce-nfioară mai divin
cu acele haruri care, oricui, la-ndemână vin.
31 - Talent şi har e-acela ce face ceva sfânt
şi nou - din toate cele ce vechi şi slabe sunt.
Acela e talentul şi-acela-i harul, - care
a învăţa,
a creşte
şi-a înălţa-i în stare.
32 - Pune şi suflet în ce faci, - nu numai măiestrie
pune-un talent adevărat, aceasta-i mărturie!
33 - De la tine, suflet mare,
se aşteaptă lucruri mari
- dacă nu vei fi în stare,
atunci nu eşti, - numai pari!
34 - Şi cu mâinile învaţă, nu numai cu-auzul său
cel ce vrea să facă bine
şi să-ndrepte ceva rău.
35 - Dacă vrei să fii om vrednic, trebuie să ştii cinstit
şi a face
şi-a nu face
tot ce-ţi cere ce-i oprit
şi să faci ce se aşteaptă,
şi să nu - ce nu-i curat,
un om vrednic este numai cel cinstit cu-adevărat!
36 - Când ne biruie fiinţa jumătatea cea de jos
ne târâm spre josnicie şi ne stingem ruşinos,
când învinge-n viaţa noastră jumătatea cea de sus
mergem spre desăvârşire către chipul fără-apus.
37 - Rari sunt fiii ce-i urmează vrednici pe părinţii sfinţi,
cei mai mulţi sunt nişte josnici,
- prea puţini sunt cei cuminţi!
38 - Toate-s poate de-o potrivă oamenilor pe pământ:
tinereţea, bătrâneţea - şi atâtea câte sunt
numai fiii nu-s asemeni, unii-i au cuminţi şi buni
alţii-i au nişte netrebnici, nişte leneşi şi nebuni.
39 - Virtutea ta se vede cel mai adeseori
din cu ce fel de prieteni şi lucruri te-nconjori.
40 - Dacă poţi să-ţi ţii curajul când mulţi tremură-nfricaţi,
dacă poţi, - când mulţi se schimbă,
tu din drum să nu te-abaţi,
dacă poţi sta drept acolo unde mulţi nu pot să stea
- eşti un suflet de virtute şi vei fi cinstit de ea.
41 - Un om vrednic nu-i o cinste
numai pentru-al său popor
ci-i o cinste-a omenirii,
aparţine tuturor.
42 - Un nume bun la om e-un dar
mai scump ca aurul cel rar
cu aur tot mai mulţi sunt plini,
cu nume bun - tot mai puţini.
43 - Numai vorbele virtuţii, numai planurile ei,
numai bunele ei sfaturi - încă au un slab temei,
- ele trebuie s-ajungă fapte, roade şi-mpliniri,
doar atunci pot da vieţii vrednicele răsplătiri.
44 - Omul de virtute-n lume e ca pomul cel de soi
cere nici cât pentru unul
- dar plăteşte pentru doi...
45 - Dacă faci oricare faptă ca şi cum ai fi privit,
dacă spui oricare vorbă ca pe cea de la sfârşit,
dacă vezi pe-oricare semen ca pe-un frate apropiat,
- atunci eşti un suflet vrednic, un creştin adevărat.
46 - Inima curată-nvinge şi-n ispite şi-n dureri
pentru că virtutea este un izvor de mari puteri.
47 - Cel cuminte nu-şi prea spune:
- pierderea averii sale
- nici păcatele din casă
- nici a sufletului jale.
48 - Cumpătarea şi iubirea sunt virtuţi din cele grele
căci de multe se lipseşte sufletul ţinând la ele.
49 - Pe cel vrednic, nu ai casei ci străinii-l văd plăcut
căci ai lui îl văd ca dânşii - şi cunosc când l-au pierdut.