Foto Traian Dorz

Despre virtute

Traian Dorz - Comori Nemuritoare

1 - Și virtutea și prostia cu putință-s la oricare
- unde-i una sau cealaltă, cunoști numai la-ncercare.
2 - Cu virtuțile alese e la fel cu ochii tăi,
nu vezi ochii buni la altul dacă ochii tăi sunt răi.
3 - Sunt mulți oameni ce-au în lume
bunuri scumpe-n sinea lor
dar acestea sunt ascunse,
- le-afli numa-ntâmplător.
4 - Nu e om să nu se creadă în el însuși mai presus
decât orice om ce-n lume ar fi orișiunde pus
- numai cel smerit cunoaște taina marii-nțelepciuni
de-a se socoti nevrednic a fi pus cu cei mai buni.
5 - Marile virtuți, adesea ne sunt grele, nu ușoare,
inima când le-are aprinse ne suspină și ne doare,
și credința
și nădejdea
și iubirea, - prea înalte
mântuie mai greu un suflet decât toate celelalte.
6 - A ne lăuda cu lucruri și virtuți ce nu le-avem
este-a face să se vadă cât de seci și goi suntem
- când suntem săraci, mai bine să tăcem nelăudați
decât lauda s-arate și mai seci pe cei uscați.
7 - Cât de greu e a cunoaște deseori ce-i într-un ins,
omul știe să-și ascundă sufletul de ce-i cuprins!
- răutatea se ascunde prea adesea sub averi
iar virtutea se ascunde sub tăceri și sub dureri.
8 - Potrivește-ți câteodată felul tău de-a fi, cu-acei
printre care umbli, -
astfel ți-i apropii și pe ei
căci și asta-i o virtute ca să știi cum te purta
între oameni, spre-a le face și-a lor stare ca a ta.
9 - Firea cea născută-ntrânsul nu și-o schimbă din temei
nici măgarul și nici porcul
și nici omul ce-i ca ei.
Numai gândul sfânt și cinstea cea din cer
pot face saltul
înnoirii într-o fire, dintr-un om să facă altul.
10 - Firea lor e pentru oameni nenorocul
sau norocul
care-i poartă pretutindeni
și-i urmează în tot locul,
după firea lui adună,
după firea lui împarte
și tot după ea primește ori viață-n veci
ori moarte.
11 - Câteodată și cuvântul cel nespus s-aude tare
dar la omul de virtute, toate-s binecuvântare.
12 - Nicidecum nu poți cunoaște ce-i în om
- decât atunci
când ajunge față-n față cu-ale dragostei porunci
atunci cel curat ascultă întru tot de ce-i frumos
iar cel necurat, de fire și de-al trupului folos.
13 - Cei ce te-osândesc văd numai cu ce dar ești înzestrat,
câți te laudă văd numai ce necazuri ai răbdat,
fiecare-ți vede numai ori ce-i rău
ori ce-i cinstit,
ce-i ascuns în tine vede numai ochiul neadormit.
14 - Prea ades plătești virtutea cu-al nefericirii preț,
însă merită, căci ea e aurul întregii vieți.
15 - Statornicia-i cea mai naltă virtute,
- care-o cauți mereu
dar trebuie ca ea, pe lume
să urce drumul cel mai greu.
16 - Patru sunt cele mai scumpe din virtuți
- ca o cunună:
dragostea, statornicia, bunul simț
și fapta bună.
17 - Mulți te însoțesc în viață,
doar puțini pân-la mormânt,
dar în veșnicie numai faptele cu tine sunt.
18 - C-o singură virtute răscumperi multă vină
- ea-i bunul simț al celor cu inima senină.
19 - Înțelept e cel ce-adună
a virtuților cunună
că-n zadar e neamul mare
dacă-i omul târâtoare.
20 - Cu om bun și vreme bună
nu te mai urăști în veac:
- omul cu virtuți alese este tuturor pe plac.
21 - Nu te-nsoțesc în moartea ta
nici bani, nici nestemate
ci numai sfintele virtuți
și faptele curate,
pe-acestea să le-aduni din timp
și cât mai scumpe - toate.
22 - Când ai virtuți și daruri - se vor vedea mereu
a le mai ține-ascunse va fi nespus de greu.
23 - Datoriile virtuții nu-s prea multe,
nici prea grele,
însă inimile bune nu pot fi fără de ele.
24 - Împărații peste oameni, bine-ar fi să fie-acei
mai aleși,
mai buni,
mai vrednici
și mai virtuoși, - din ei.
25 - Orișice plăcere care nu ne-apropie de cer
e-o nenorocire-n care cad virtuțile și pier.
26 - Duhul unui tată vrednic va trăi în fiul său
precum într-un fiu nevrednic
va trăi un tată rău.
27 - Cei ce lasă fii în urmă, - și urmași, cu vrednicie
n-au să moară, ci printr-înșii ei trăiesc pe veșnicie.
28 - Vacile cu lapte nu mugesc prea tare,
credincioșii vrednici n-au o gură mare.
29 - Fă-te scriitor nu-atuncea când altceva nu știi face
ci când simți un foc lăuntric, un chin sfânt
ce nu-ți dă pace.
30 - Talent este doar acela ce-nfioară mai divin
cu acele haruri care, oricui, la-ndemână vin.
31 - Talent și har e-acela ce face ceva sfânt
și nou - din toate cele ce vechi și slabe sunt.
Acela e talentul și-acela-i harul, - care
a învăța,
a crește
și-a înălța-i în stare.
32 - Pune și suflet în ce faci, - nu numai măiestrie
pune-un talent adevărat, aceasta-i mărturie!
33 - De la tine, suflet mare,
se așteaptă lucruri mari
- dacă nu vei fi în stare,
atunci nu ești, - numai pari!
34 - Și cu mâinile învață, nu numai cu-auzul său
cel ce vrea să facă bine
și să-ndrepte ceva rău.
35 - Dacă vrei să fii om vrednic, trebuie să știi cinstit
și a face
și-a nu face
tot ce-ți cere ce-i oprit
și să faci ce se așteaptă,
și să nu - ce nu-i curat,
un om vrednic este numai cel cinstit cu-adevărat!
36 - Când ne biruie ființa jumătatea cea de jos
ne târâm spre josnicie și ne stingem rușinos,
când învinge-n viața noastră jumătatea cea de sus
mergem spre desăvârșire către chipul fără-apus.
37 - Rari sunt fiii ce-i urmează vrednici pe părinții sfinți,
cei mai mulți sunt niște josnici,
- prea puțini sunt cei cuminți!
38 - Toate-s poate de-o potrivă oamenilor pe pământ:
tinerețea, bătrânețea - și atâtea câte sunt
numai fiii nu-s asemeni, unii-i au cuminți și buni
alții-i au niște netrebnici, niște leneși și nebuni.
39 - Virtutea ta se vede cel mai adeseori
din cu ce fel de prieteni și lucruri te-nconjori.
40 - Dacă poți să-ți ții curajul când mulți tremură-nfricați,
dacă poți, - când mulți se schimbă,
tu din drum să nu te-abați,
dacă poți sta drept acolo unde mulți nu pot să stea
- ești un suflet de virtute și vei fi cinstit de ea.
41 - Un om vrednic nu-i o cinste
numai pentru-al său popor
ci-i o cinste-a omenirii,
aparține tuturor.
42 - Un nume bun la om e-un dar
mai scump ca aurul cel rar
cu aur tot mai mulți sunt plini,
cu nume bun - tot mai puțini.
43 - Numai vorbele virtuții, numai planurile ei,
numai bunele ei sfaturi - încă au un slab temei,
- ele trebuie s-ajungă fapte, roade și-mpliniri,
doar atunci pot da vieții vrednicele răsplătiri.
44 - Omul de virtute-n lume e ca pomul cel de soi
cere nici cât pentru unul
- dar plătește pentru doi...
45 - Dacă faci oricare faptă ca și cum ai fi privit,
dacă spui oricare vorbă ca pe cea de la sfârșit,
dacă vezi pe-oricare semen ca pe-un frate apropiat,
- atunci ești un suflet vrednic, un creștin adevărat.
46 - Inima curată-nvinge și-n ispite și-n dureri
pentru că virtutea este un izvor de mari puteri.
47 - Cel cuminte nu-și prea spune:
- pierderea averii sale
- nici păcatele din casă
- nici a sufletului jale.
48 - Cumpătarea și iubirea sunt virtuți din cele grele
căci de multe se lipsește sufletul ținând la ele.
49 - Pe cel vrednic, nu ai casei ci străinii-l văd plăcut
căci ai lui îl văd ca dânșii - și cunosc când l-au pierdut.
Articol 95 din 185
Folosește săgețile ← → pentru navigare