Despre zgârcenie
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Cel zgârcit nu-i bun cu nimeni,
însă nici aşa de rău, cum e chiar cu sine însuşi,
- nu-i cu nime-n timpul său.
2 - Cel zgârcit e toată viaţa un sărac nefericit
oricât ar avea pe lume, el e pururea lipsit.
3 - Lacomul de bani e robul celui mai vrăjmaş tiran
nu-i mai mare chin pe lume ca acel ce-i rob la ban
fericit acel pe care Binele l-a izbăvit
de robia-n care piere cel ce-i lacom şi zgârcit.
4 - Ce folos când bogăţia lumii-ntregi ai dobândit
dacă unicul tău suflet o să-l pierzi nemântuit?
- sau ce aur de pe lume şi ce preţ ar fi să ai
ca să poţi odată-n schimbul sufletului tău să-l dai?
5 - Ce folos de-averea ta
când nu-i minte lângă ea?
Banu-n mână la nebun
face prăpăd ca un tun.
6 - Fereşte-te om înţelept
de orice bun venit nedrept
că nu e mult - şi după el
pedeapsa vine într-un fel.
7 - După orişice zgârcit
vine-un alt nenorocit
ca să-mprăştie curând
ce-a tot strâns un prea flămând.
8 - Ai avere, - eşti stimat
eşti zgârcit, - eşti blestemat
omul darnic şi milos
e plăcut şi e frumos.
9 - Pentru ce trăieşti în lipsuri numai ca să mori bogat,
nu-i aceasta nebunie? - spune tu adevărat!
10 - Sărăcia o să mânce casa unde, când prânzesc
cei din casă pot să mânce iar străinul nu-l poftesc.
11 - Omul cel fără de bani are prea puţini duşmani
omul cel cu bani haini are prieteni prea puţini.
12 - Decât zgârcit, - mai bine
să n-ai nimic cu tine
căci sărăcia-n casă
nici dă - şi nici se lasă
dar dacă n-ai nimică
te duci - şi n-ai vreo frică.
13 - Numai cel zgârcit n-arată găzduirea bucuroasă
care-o datorăm oricare, orişicui ne vine-n casă
blestemată-i totdeauna inima neprimitoare
nici ea n-o să aibă casă,
- va fi-n veci rătăcitoare.
14 - Săracul are-atâţi duşmani câţi bogătaşi în ţară
căci bogătaşii sunt zgârciţi, - şi ei îl dau afară.
Bogatul are-atâţia duşmani câţi cerşetori pe lume
ei nici aici şi nici în cer nu vreau a-i şti de nume.
15 - Zgârcitu-i ca măgarul ce cară bani în sac
dar se hrăneşte numai cu câte-un pai sărac.
16 - La un om zgârcit credinţa se opreşte la curea
conştiinţa-n el şi mila nu mai trec mai sus de ea.
17 - De la cel rău platnic ia cât poţi acum
altfel mâine poate afli numai scrum.
18 - N-ai zgârcenie atuncea când dai din averi străine
- fii aşa, unde-i nevoie, chiar când dai şi de la tine,
căci curând, când te vei duce pe cea mai ne-ntoarsă cale
ai să vezi c-au fost străine şi ce-ai zis că-s ale tale.
19 - Albina face miere
- dar n-o mănâncă ea.
Sunt mulţi ce-şi strâng avere
pe seama altuia!
20 - Nu da unora avutul altora - că e păcat
ci fă milă de la tine nu din ce e din furat.
21 - Nu-i greu să-nveţi cum se câştigă,
e greu să-nveţi cum cheltuieşti,
că şi-n zgârcenie poţi pierde
cum pierzi şi-atunci când risipeşti.