Despre zgârcenie
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Cel zgârcit nu-i bun cu nimeni,
însă nici așa de rău, cum e chiar cu sine însuși,
- nu-i cu nime-n timpul său.
2 - Cel zgârcit e toată viața un sărac nefericit
oricât ar avea pe lume, el e pururea lipsit.
3 - Lacomul de bani e robul celui mai vrăjmaș tiran
nu-i mai mare chin pe lume ca acel ce-i rob la ban
fericit acel pe care Binele l-a izbăvit
de robia-n care piere cel ce-i lacom și zgârcit.
4 - Ce folos când bogăția lumii-ntregi ai dobândit
dacă unicul tău suflet o să-l pierzi nemântuit?
- sau ce aur de pe lume și ce preț ar fi să ai
ca să poți odată-n schimbul sufletului tău să-l dai?
5 - Ce folos de-averea ta
când nu-i minte lângă ea?
Banu-n mână la nebun
face prăpăd ca un tun.
6 - Ferește-te om înțelept
de orice bun venit nedrept
că nu e mult - și după el
pedeapsa vine într-un fel.
7 - După orișice zgârcit
vine-un alt nenorocit
ca să-mprăștie curând
ce-a tot strâns un prea flămând.
8 - Ai avere, - ești stimat
ești zgârcit, - ești blestemat
omul darnic și milos
e plăcut și e frumos.
9 - Pentru ce trăiești în lipsuri numai ca să mori bogat,
nu-i aceasta nebunie? - spune tu adevărat!
10 - Sărăcia o să mânce casa unde, când prânzesc
cei din casă pot să mânce iar străinul nu-l poftesc.
11 - Omul cel fără de bani are prea puțini dușmani
omul cel cu bani haini are prieteni prea puțini.
12 - Decât zgârcit, - mai bine
să n-ai nimic cu tine
căci sărăcia-n casă
nici dă - și nici se lasă
dar dacă n-ai nimică
te duci - și n-ai vreo frică.
13 - Numai cel zgârcit n-arată găzduirea bucuroasă
care-o datorăm oricare, orișicui ne vine-n casă
blestemată-i totdeauna inima neprimitoare
nici ea n-o să aibă casă,
- va fi-n veci rătăcitoare.
14 - Săracul are-atâți dușmani câți bogătași în țară
căci bogătașii sunt zgârciți, - și ei îl dau afară.
Bogatul are-atâția dușmani câți cerșetori pe lume
ei nici aici și nici în cer nu vreau a-i ști de nume.
15 - Zgârcitu-i ca măgarul ce cară bani în sac
dar se hrănește numai cu câte-un pai sărac.
16 - La un om zgârcit credința se oprește la curea
conștiința-n el și mila nu mai trec mai sus de ea.
17 - De la cel rău platnic ia cât poți acum
altfel mâine poate afli numai scrum.
18 - N-ai zgârcenie atuncea când dai din averi străine
- fii așa, unde-i nevoie, chiar când dai și de la tine,
căci curând, când te vei duce pe cea mai ne-ntoarsă cale
ai să vezi c-au fost străine și ce-ai zis că-s ale tale.
19 - Albina face miere
- dar n-o mănâncă ea.
Sunt mulți ce-și strâng avere
pe seama altuia!
20 - Nu da unora avutul altora - că e păcat
ci fă milă de la tine nu din ce e din furat.
21 - Nu-i greu să-nveți cum se câștigă,
e greu să-nveți cum cheltuiești,
că și-n zgârcenie poți pierde
cum pierzi și-atunci când risipești.