Doamne, ce sărac e-acela
Traian Dorz - Hristos - Calea vieții noastre
Doamne, ce sărac e-acela
care pâinea lui nicicând
nu şi-o-mparte ca s-aline
foamea unui mai flămând.
Doamne, cât de orb e-acela
ce se uită numa-n jos
şi nu vede-n veci lumina
mântuirii lui Hristos.
Doamne, cât de surd e-acela
lângă care-atâta har
cântă, cheamă şi suspină
şi se roagă în zadar.
Doamne, cât de rob e-acela
care-i lacom şi zgârcit
care-şi poate-nchide mâna
dinspre semenul lipsit.
Doamne, ce-ngheţat e-acela
care n-are-n sânul lui
nici o rază de iubire
spre durerea nimănui.
Doamne, ce pierdut e-acela
ce se vrea necredincios
căci râzând calcă-n picioare
harul său de la Hristos.
+
Dă din pâinea ta acelui ce flămând aşteaptă
nu-n cuvinte stă credinţa, ea s-arată-n faptă.
+
Dă, din toate totdeauna şi oricât socoţi
şi nu cere niciodată - şi nimic de poţi.