Foto Traian Dorz

... în Numele Meu, voi face

Traian Dorz - Hristos - Calea vieții noastre

Dacă veţi cere ceva în Numele Meu, voi face.
Numele Domnului Isus este Sfinţenie (1 Petru 1, 15; Apoc. 4, 8),
Numele Lui este Adevărul (Ioan 17, 17),
este Iubirea (1 Ioan 4, 8),
este Lumina (Ioan 8, 12),
este Mântuirea (Fap. Ap. 4, 12),
este Putere (Exod 6, 3),
este Neprihănirea (Rom. 3, 24),
este Răscumpărarea (Colos. 1, 14),
este Iertarea (Fap. Ap. 5, 31),
este Viaţa Veşnică (Ioan 11, 25),
este Înălţarea (Psalm 148, 13).
Iată în acestea stau condiţiile împlinirii rugăciunilor noastre.
Tot ce ne dorim, tot ce noi cerem, tot ce noi luptăm să dobândim, în lumina acestor gânduri şi virtuţi Dumnezeieşti, ne este garantat de către Hristos, Domnul nostru şi de către Numele Lui, în care ni le înfăţişăm, înaintea Tronului Ceresc.
Tot ce noi dorim spre o mai mare sfinţire a vieţii noastre şi a vieţii semenilor noştri, - va fi cu bucurie ascultat şi împlinit de Dumnezeu.
Tot ce noi cerem pentru biruinţa Adevărului, pentru propăşirea Cuvântului Său, pentru înaintarea Evangheliei Sale, - va fi binecuvântat.
Tot ce ne rugăm din iubire pentru lumea întreagă, pentru poporul nostru, pentru semenii noştri bolnavi, lipsiţi, căzuţi, descurajaţi sau potrivnici, va fi bineplăcut şi bine primit înaintea Tatălui.
Tot ce putem înfăţişa luminos, curat, nevinovat, netemut, nu va putea fi împiedicat de nimic şi de nimeni.
Tot ce duce la mântuire, la uşurare, la îndreptare, la ascultare şi bucurie, ne va fi dat.
Tot ce este spre o mai mare şi evlavioasă trăire şi spre o mai curată şi înfrânată umblare, la fel.
Tot ce poate ajuta să dorim mai mult şi să facem mai mult pentru cei căzuţi şi depărtaţi, vom primi totdeauna şi deplin.
Tot ce duce la pace, la iertare, la bună înţelegere plină de armonie dintre toţi oamenii, semenii şi fraţii noştri, ni se va da din Cer.
Şi tot ce are ca scop căutarea - dobândirea şi păstrarea vieţii veşnice pentru noi şi pentru alţii, ne va fi dat cu o cerească revărsare, pentru că toate acestea sunt în Numele lui Hristos.
Pentru toate acestea să ne rugăm totdeauna.
Toate acestea să le cerem, cu deplină încredere
şi în toate acestea să stăruim necurmat.
Fiindcă toate acestea sunt bine primite şi bine plăcute înaintea lui Dumnezeu, în Numele lui Hristos...
Dar tot ceea ce avem ca dorinţă personală şi ca o trebuinţă a noastră, pentru care vrem să ne rugăm, trebuie mai întâi să o cercetăm în ce măsură se poate cuprinde în Numele lui Isus Hristos. Ca să o putem înfăţişa cu îndrăzneală în Numele Lui, în faţa lui Dumnezeu.
Dacă nu ne va osândi inima noastră mai înainte, în ceea ce vom dori să cerem, atunci putem avea îndrăzneală (1 Ioan 3, 21).
Dacă nu ne va opri conştiinţa noastră curată, ci ne va încuviinţa, atunci putem alerga cu credinţă şi putem cere cu stăruinţă, până vom primi.
Fiindcă pentru astfel de cereri Domnul nostru Isus Hristos mijloceşte.
Iar Tatăl Ceresc le ascultă, la vremea Sa.
În felul potrivit cu planul Său (Ecles. 1, 8-11).
Iar noi vom fi fericiţi. Oricare ar fi răspunsul Său. Şi oricând ar veni acest răspuns.
Fiindcă vom fi încredinţaţi deplin că acesta este şi timpul şi felul cel mai bun şi mai fericit pentru împlinirea nevoilor noastre pe care I le înfăţişăm Domnului Dumnezeu în Numele lui Isus, Domnul nostru şi Preaiubitul Tatălui.
Slavă Ţie Doamne Isuse şi slavă Numelui Tău Cel Sfânt, care eşti pentru noi totul (Colos. 2, 3).
Tot ce dorim şi tot ce ne lipseşte cu adevărat, se cuprinde în Numele Tău.
Tot ce este fericit pentru noi, este numai în El.
De aceea Te rugăm învaţă-ne totdeauna cum să ne rugăm. Şi numai ce ne este spre bine aceea să cerem. Ca Tu să ne poţi asculta şi sprijini.
Nu ne lăsa niciodată să cerem ceva care n-ar fi în Numele Tău. Căci aceasta chiar dacă am primi-o, ne-ar fi numai spre rău şi nu spre bine.
Ci dăruieşte-ne şi nouă şi urmaşilor noştri şi bisericii noastre şi poporului nostru şi tuturor oamenilor, tot ceea ce cuprinde Numele Tău şi ne va fi îndeajuns. Căci în El vom avea totul.
Slavă Numelui Tău Slăvit şi Bogat, Isuse Doamne, Bogăţia noastră veşnică.
Amin.
+
Cine-i crud c-o vietate şi nepăsător cu-un pom
sau neiubitor c-o floare, nu-i bun nici faţă de om.
+
Nu te-araţi nicicând mai bine ce gând ai şi ce om eşti
ca atuncea când de altul, tu cu cineva vorbeşti.
+
Doi ani îi trebuie unui om să-nveţe să vorbească
dar să-nveţe a tăcea, - câţi o să-i trebuiască?
+
Cel care dă mai mult, acela e omul cel mai câştigat
căci totdeauna cu dobândă va strânge el ce-a semănat.