Erai căzut, căzut...
Traian Dorz - Hristos - Dumnezeul nostru
Erai căzut, căzut în patimi grele
zăceai în groapa negrului păcat
când te-am căutat...
când lacrimile Mele
și Sângele Iertării te-au scăpat.
Erai căzut, căzut - dar Bunul Tată
n-a vrut să pieri pe veci nemântuit
și te-a chemat
și dragostea Lui toată
prin Jertfa Mea spre tine a venit.
Erai căzut, dar Duhul Sfânt în tine
lumina Lui cerească a aprins
și te-ai văzut...
și te-ai întors la Mine
și ești pe veci în harul Meu cuprins!
Erai căzut, căzut, - dar o iertare
deplină Dumnezeu ți-a dăruit
de-acum mereu
slujește-I cu-ascultare
și vei primi cât nici vei fi gândit!
+
Grija mântuirii tale niciodată să nu-ți lași
nici pe mâine
nici pe soartă
nici pe moarte
sau urmași.
Dacă singur nu-ți porți grija
cine altul să-ți mai poarte?
dacă-s vii - și nu le pasă
cui să-i pese după moarte?