De unde mă cunoşti? - I-a zis Natanael. Drept răspuns Isus i-a zis:
te-am văzut mai înainte de a te chema Filip, când erai sub smochin.
Cu câtă bucurie întâmpină Domnul pe omul nefăţarnic.
Cu câtă bucurie întâmpină Domnul Isus pe Natanael când vine cu Filip la Dânsul!
Se vede cât de mult îl aşteptase Domnul şi cât îl dorea să vină la El.
Toate bănuielile şi neîncrederea din inima lui Natanael se risipesc pe totdeauna, numai la un cuvânt pe care îl spusese Domnul:
- Te-am văzut mai înainte sub smochin!...
Trebuie să fi fost ceva atât de tainic şi de hotărâtor ceea ce se petrecuse acolo, încât el n-a mai avut nevoie de nici o altă dovadă pentru a se convinge de Dumnezeirea Mântuitorului, care nu le putea şti pe acelea dacă nu era Dumnezeu.
Poate el sub smochin făcuse un lucru bun, poate făcuse un lucru rău,
poate se rugase mai stăruitor ca oricând lui Dumnezeu ca să-i arate dacă Acest Isus despre care aude atâtea lucruri uimitoare, este, sau nu este, ceea ce se vorbeşte despre El. Dacă este El Mesia Cel aşteptat, sau nu.
Sub acest smochin, într-un tainic colţ al grădinii sale, Natanael se va fi rugat fierbinte şi mai stăruitor ca oricând pentru limpezirea acestui lucru atât de însemnat pentru mântuirea lui şi a neamului său.
Iar Dumnezeu care ascultă totdeauna rugăciunile sincere ale acelor care Îi cer cunoaşterea Adevărului numai pentru a-L urma, a întocmit toate lucrurile în aşa fel încât Natanael să ajungă la Dânsul pe drumul cel mai scurt. Căci nici o întâmplare în viaţă nu este întâmplătoare.
Nu este întâmplător nici faptul că această carte a ajuns acum în mâinile tale, iubite cititor şi aceste cuvinte au ajuns la urechile tale.
Că un prieten ţi-a dat-o sau un străin ţi-a vândut-o, sau un frate ţi-a spus.
- Principalul este că ai ajuns să o citeşti. Acesta era scopul să te întâlneşti astfel cu Hristos, acum şi aici.
Nu este întâmplător faptul că pe neaşteptate te-a chemat cineva sau ai ajuns singur într-un loc unde ai auzit mărturisindu-se Evanghelia Domnului Isus. Şi un cuvânt puternic ţi-a zdrobit inima, prăbuşindu-o sub Crucea Domnului. Spre a-L vedea pe Acela care te-a iubit atât de mult, încât Şi-a dat Viaţa pentru a te mântui!
Nu este întâmplător faptul că soţul, sau soţia ta,
că părinţii tăi sau copiii tăi,
- Îl cunosc şi ascultă pe Dumnezeu. Că tu ai pe cineva dintre prietenii tăi, sau din familia ta, în Lucrarea Domnului Hristos...
Nu este nimic în lume întâmplător...
Cele ce se petrec cu noi sau în jurul nostru, ni se par întâmplătoare, numai nouă care nu cunoaştem nici trecutul nici viitorul.
Nici tainele din oameni, nici strânsa legătură dintre cele pe care le vedem. Dintre cele cunoscute de noi şi cele ascunse nouă.
Dar nimic nu este întâmplător şi rupt de cele de dinainte sau de după.
Înţelepciunea lui Dumnezeu le-a rânduit toate şi toate se înlănţuiesc ordonat între ele, una întregind-o pe cealaltă pentru împlinirea unui scop. Şi scopul este mântuirea ta.
Din când în când ni se ridică câte puţin vălul care acoperă unele lucruri... Atunci putem să înţelegem de ce s-au întâmplat cele petrecute...
Dar când ochii noştri nu mai pot vedea, nici mintea nu mai poate înţelege - începem ori să ne îndoim ori să cârtim.
Atunci trebuie să credem împotriva vederii sau a priceperii că Dumnezeu lucrează.
Când lui Natanael i-au fost descoperite tainele inimii, el a căzut la picioarele Domnului, cu acea zguduitoare şi puternică mărturisire pe care încă n-o făcuse nimeni: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu şi Împăratul lui Israel - căci în clipa aceea ochii lui se deschiseră spre lumina divină.
Duhul Sfânt coborâse peste el şi toată fiinţa lui se luminase de strălucirea Tainei care fusese ascunsă de veacuri, dar care era acum întrupată în faţa sa. Pe Faţa lui Isus, văzuse şi el semnul Dumnezeiesc.
Facă Domnul ca şi pentru tine suflet drag, clipa aceasta să fie hotărâtoare. Căci totul este rânduit pentru ca şi tu să te întâlneşti cu Hristos, spre a fi mântuit.
O, dacă ai fi şi tu în totul fără vicleşug!
Şi dacă ai vedea semnul Lui!
Doamne Isuse Mântuitorul nostru Iubit,
Îţi mulţumim că şi pentru noi ai rânduit atâtea întâmplări care ne-au adus până la Tine.
Primeşte-ne cu bunătate şi alungă din inima noastră orice vicleşug,
pentru ca să Te poţi bucura de noi totdeauna
şi să ne poţi face o bucurie şi pentru ai Tăi.
Descoperă şi în faţa noastră semnul Tău mântuitor, ca să Te cunoaştem şi să Te recunoaştem Fiul lui Dumnezeu şi Împăratul nostru.
Amin.