Evanghelia de duminică: la înălţarea Sfintei Cruci

Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce S-a coborât din cer, adică Fiul omului, care este în cer. Şi, după cum a înălţat Moise şarpele în pustie, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe Singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El (Ioan 3, 13-17).

Evanghelia de duminică e în legătură cu o întâmplare din Biblia Vechiului Testament. Dumnezeu trimisese asupra israelienilor şerpi veninoşi ca pedeapsă pentru păcatele lor. Atunci Domnul a trimis împotriva poporului nişte şerpi înfocaţi, care au muşcat poporul, aşa încât au murit mulţi oameni în Israel. Poporul a venit la Moise, şi a zis: Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului, şi împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi aceşti şerpi. Moise s-a rugat pentru popor. Domnul a zis lui Moise: Fă-ţi un şarpe înfocat, şi spânzură-l de o prăjină; oricine este muşcat, şi va privi spre el, va trăi (Numeri 21, 6-8).

O, ce înţeles adânc este în această istorie din Vechiul Testament!

Semnul şarpelui de aramă a închipuit înainte cu mii de ani Jertfa Crucii de pe Golgota şi darul mântuirii ce l-a adus această Jertfă. Cel ce privea spre şarpele de aramă a lui Moise, trăia şi nu murea. Tot aşa şi cel ce primeşte darul Crucii de pe Golgota, scapă de moarte şi pieire sufletească.

În Eden, şarpele diavol a muşcat odinioară pe strămoşii noştri, Adam şi Eva. Prin păcatul neascultării, şarpele diavol a căpătat atunci putere şi a muşcat mereu în urmaşii lui Adam. Lumea se umpluse de cumplită moarte şi pieire sufletească. Tatălui ceresc I s-a făcut milă de cei pierduţi. În mijlocul pieirii sufleteşti, Dumnezeu a ridicat, ca oarecând Moise în pustie, un semn: a ridicat Crucea şi Jertfa Fiului Său, ca oricine va crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Jertfa Crucii a biruit pe şarpele diavol şi puterea veninului său. Şarpele diavol şi-a pierdut puterea. Muşcăturile lui nu mai omoară. I s-a găsit leacul. Însă ca pe vremea lui Moise, şarpele diavol şi-a pierdut puterea numai faţă de cel ce priveşte şi primeşte neîncetat Semnul ce l-a ridicat Dumnezeu în pustia acestei vieţi: Jertfa Crucii Fiului Său. Faţă de cel ce nu priveşte şi nu primeşte această Jertfă, şarpele diavol are toată puterea să-l muşte de moarte.

O, ce dar minunat este nouă creştinilor, Jertfa Crucii lui Hristos! Toată taina vieţii şi mântuirii noastre sufleteşti este pusă în această Jertfă. Însă cei mai mulţi creştini nu cunosc această Jertfă şi de aceea nu este nici o putere în viaţa lor. Să băgăm de seamă că istoria şi chipul de mai sus ne este un minunat ajutor pentru înţelegerea Crucii Mântuitorului. Ca să simţeşti şi să doreşti darurile Crucii, trebuie să simţeşti mai întâi şuierul şarpelui, trebuie să simţeşti lumea aceasta ca pe o pustie plină de şerpii ispitelor şi patimilor, trebuie să simţeşti păcatul ca pe şarpele ce te-a muşcat de moarte, trebuie să simţeşti fiorii morţii sufleteşti, - şi în starea aceasta să strigi din adâncul sufletului tău: scapă-mă Doamne, mântuieşte-mă Doamne, căci sunt pierdut... Când ai ajuns în starea aceasta, deodată ţi se arată şi ţie Semnul mântuirii: Jertfa Crucii, sângele Lui care ne curăţă de orice păcat (1 Ioan 1, 7).

Când ai ajuns în starea aceasta, adică când simţeşti muşcătura şarpelui şi fiorii morţii sufleteşti, atunci Jertfa Crucii este pentru tine o veste minunată, este cea mai minunată veste ce o poate auzi omul pe pământ, este cel mai mare dar şi cea mai mare bucurie ce le poate primi omul pe acest pământ.

Când astfel ai aflat Jertfa Crucii, te-ai aflat pe tine însuţi şi rosturile vieţii tale. Căzut la picioarele Crucii, afli din ce grozavă pieire te-a scăpat Isus, Fiul lui Dumnezeu. Sub braţele Crucii afli că şerpii ispitelor şi păcatelor nu mai au nici o putere asupra ta. La picioarele Crucii afli cât de mult te-a iubit Dumnezeu Tatăl şi Fiul. La picioarele Crucii ţi se deschide mintea şi gura ca să strigi îngrozit: Isuse Mântuitorule, abia acum văd eu nebunul de mine, din ce grozavă pieire m-ai scăpat pe mine prin durerile şi moartea Ta... fără darul Tău eu aş fi acum un om mort cu sufletul... eu trăiesc acum prin Tine şi trebuie să trăiesc pentru Tine... viaţa mea e un dar al Tău... eu nu mai sunt al meu, ci sunt al Tău, căci Tu m-ai răscumpărat cu un preţ mare (1 Cor. 6, 19)... eu sunt averea Ta şi tot ce am trebuie să pun în slujba Ta...

La picioarele Crucii se petrece minunea cea mare a schimbării unei vieţi păcătoase. Numai când ai trecut prin această schimbare, înseamnă că ai aflat cu adevărat Jertfa Crucii. Cei mai mulţi creştini trăiesc o viaţă fără putere creştinească, tocmai fiindcă n-au aflat cu adevărat Jertfa Crucii.

Dacă azi e atâta moarte şi pieire sufletească în lume, apoi pricina cea dintâi şi cea mai mare e tocmai asta, că creştinii nu simţesc şuierul şarpelui diavol, nu simţesc muşcătura acestui şarpe. Oh! ce lucru grozav se vede între creştinii de azi! Lumea de azi e plină de oameni muşcaţi de şerpii ispitelor şi păcatelor, însă oamenii nici habar n-au de asta! Şerpii păcatelor sug mereu vlaga şi viaţa sufletească a oamenilor, însă oamenii nu se îngrozesc, nu umblă să scape, nu primesc Jertfa Crucii, care singură îi poate scăpa de pieire sufletească.

Dragă cititorule! Lumea şi viaţa aceasta e plină cu şerpii ispitelor şi păcatelor. Bătrânilor, tinerilor, bărbaţilor, femeilor, copiilor, - îngroziţi-vă de aceşti şerpi ce muşcă de moarte! Fugiţi sub braţele Crucii, căci acolo şerpii ispitelor şi păcatelor n-au nici o putere asupra voastră. Iar dacă v-au muşcat şerpii păcatelor, primiţi degrabă darul Crucii de pe Golgota, ca să scăpaţi de moarte şi pieire sufletească. Toţi cei muşcaţi de şerpii ispitelor şi păcatelor, primiţi darul ce-l dă Jertfa Crucii, şi veţi scăpa îndată de moarte şi pieire sufletească. Toţi cei scăpaţi de pieire prin Jertfa Crucii, rămâneţi viaţa întreagă sub braţele Crucii. Rămâneţi strângând în braţele voastre sufleteşti Crucea răstignirii, şi atunci păcatul şi ispita nu mai au nici o putere asupra voastră.

Dragă cititorule, te-a muşcat şi pe tine şarpele diavol? Primeşte fără zăbavă Jertfa Crucii, altcum eşti pierdut!

Iosif Trifa.