Evanghelia de duminică cu cei chemaţi la nuntă
Pr. Iosif Trifa - Tâlcuiri culese din ziare
Acum duminică, avem la rând Evanghelia cu cei chemaţi la nuntă. Am tâlcuit pe larg această Evanghelie în anii trecuţi aici la foaie. Vom spune acum ceva despre cel ce n-avea haină de nuntă.
Nunta este Împărăţia lui Dumnezeu, după cum spune Evanghelia. Împăratul e Dumnezeu, iar cei chemaţi suntem noi toţi. Dar după cum spune Evanghelia, nu toţi ascultă această chemare. Aceştia sunt în chipul omului din pildă, care s-a aflat că n-are haină de nuntă, adică n-avea haine sufleteşti când moartea l-a trecut în faţa judecăţii. Dar să luăm seama că şi viaţa noastră e pusă în pilda de mai sus. Prin botez am primit şi noi o haină de nuntă, dar această haină n-a rămas tot curată. Păcatul murdăreşte, păcatul rupe şi zdrenţuieşte haina sufletului nostru.
De aceea ea trebuie spălată mereu şi înnoită cu lacrimi calde de căinţă, cu Jertfa cea sfântă a Crucii de pe Golgota, cu sângele Mântuitorului care ne curăţă de orice păcat (1 Ioan 1, 7).
Despre cei credincioşi, spune ev. Ioan că i-a văzut în Ziua Judecăţii îmbrăcaţi în haine albe. Iar un înger i-a spus: aceştia sunt cei ce şi-au spălat hainele lor în sângele Mielului (Apoc. 7, 14).
O, ce mare dar este să fii totdeauna gata de nuntă, adică să-ţi ai curată şi curăţită de păcate haina sufletului tău! Sunt însă atât de puţini - mai ales azi - acei care se îngrijesc de haina sufletului lor. În zilele noastre sunt la modă făliile de haine lumeşti. Mătăsurile acopăr zdrenţele sufleteşti. Suflete bolnave, urâte, schiloade şi schilave umblă căptuşite în mătăsuri şi haine făloase. O, dacă ar putea lua înfăţişare văzută sufletele oamenilor, ar fi plină lumea de pocituri îmbrăcate în zdrenţe murdare!...
Eu te întreb, iubite cititorule, cum este îmbrăcat sufletul tău? Eu te întreb cu ap. Pavel: Oare vei fi îmbrăcat sau gol (2 Cor. 5, 3), în Ziua Judecăţii? Eşti tu gata de nuntă? - adică ai haine sufleteşti pentru Împărăţia lui Dumnezeu? Ia seama că vine moartea şi atunci nu te mai poţi îmbrăca. Ia seama omule, că sluga împăratului care cheamă la nuntă, umblă printre noi (e moartea) şi ce ştii? Trimisul împăratului poate să te cheme la noapte sau mâine noapte, în săptămâna aceasta sau în cealaltă, anul acesta sau în celălalt. Ai tu hainele gata de nuntă? Dezbracă-te omule - dezbracă-te repede de omul cel vechi, dimpreună cu faptele lui şi te îmbracă în omul cel nou care se înnoieşte spre cunoştinţă după chipul lui Dumnezeu (Col. 3, 5, 12).
De când eram preot la sate mi-aduc aminte de unul care în toată viaţa lui şi-a murdărit şi sfârtecat mereu haina sufletului cu fel de fel de păcate. Pe patul morţii îmi apucase patrafirul cu atâta putere încât abia l-am putut smulge din mâinile lui. Sărmanul de om! Se simţea gol şi zdrenţos de haine sufleteşti şi în clipa din urmă căuta în grabă ceva acoperământ sufletesc, dar era prea târziu!...
Dragă suflete, în Ziua Judecăţii vei auzi şi tu: Omule, unde ţi-s hainele sufleteşti? - va întreba Dumnezeu. Eu am trimis pe Fiul Meu să te îmbrace în haine noi... tu n-ai cunoscut pe Fiul Meu? Atunci Isus, Fiul va zice: Tată şi Doamne! De atâtea ori am voit să îmbrac pe omul acesta, şi el n-a primit haină nouă... de atâtea ori l-am îmbiat cu haină nouă, şi el n-a voit să primească darul Meu... de atâtea ori Mi-am pus sângele Meu înaintea lui şi i-am zis: Pune-ţi hainele în sângele Meu şi mai vârtos decât zăpada se vor albi, - dar el n-a voit. Inimă nouă şi duh nou am voit să pun în cele dinăuntru ale lui, dar el n-a voit... vrednic este de judecată şi osândă...
O, iubite cititorule, vino să ne rugăm împreună suspinând cu Ieremia: O, vai, căci hainele noastre s-au făcut ca o cârpă murdară. Cămara Ta Mântuitorule o văd împodobită, dar haine nu am ca să intru în ea. Luminează haina sufletului meu!
Iosif Trifa.