Evanghelia din duminica mironosiţelor: apostolia femeilor (1)

În vremea aceea a venit Iosif din Arimatea, un sfetnic cu vază al soborului, care şi el aştepta Împărăţia lui Dumnezeu. El a îndrăznit să se ducă la Pilat ca să ceară trupul lui Isus. După ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, şi Salome, au cumpărat miresme, ca să se ducă să ungă trupul lui Isus. În ziua dintâi a săptămânii, s-au dus la mormânt dis de dimineaţă, pe când răsărea soarele. Femeile ziceau una către alta: Cine ne va prăvăli piatra de la uşa mormântului? Şi când şi-au ridicat ochii, au văzut că piatra, care era foarte mare fusese prăvălită. Au intrat în mormânt, au văzut pe un tinerel şezând la dreapta, îmbrăcat într-un veşmânt alb şi s-au spăimântat. El le-a zis: Nu vă spăimântaţi! Căutaţi pe Isus din Nazaret, care a fost răstignit: a înviat, nu este aici; iată locul unde îl puseseră. Dar duceţi-vă de spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru, că merge înaintea voastră în Galileia: acolo Îl veţi vedea, cum v-a spus. Ele au ieşit afară din mormânt, şi au luat-o la fugă, pentru că erau cuprinse de cutremur şi de spaimă. Şi n-au spus nimănui nimic, căci se temeau (Marcu 15, 43; 16, 1-8).

Mergeţi şi spuneţi învăţăceilor că Isus a Înviat... a zis îngerul către femeile ce-L căutau pe Isus în mormânt. Aceasta înseamnă că şi femeilor li s-a dat o apostolie în această lume, li s-a dat şi lor apostolia să-L vestească pe Isus Cel Înviat. Şti tu femeie cititoare ce înseamnă să-L vesteşti pe Isus Cel Înviat? Înseamnă să-L ai pe Isus Cel Viu şi Înviat în sufletul tău, în casa ta, în purtările tale şi în traiul tău. Mai întâi, trebuie să-L ai pe Isus Cel Înviat şi învăţăturile Lui în sufletul tău, căci numai atunci vei putea face şi tu apostolie pentru El.

Şi ce fel de apostolie trebuie să faci tu? Apostolia ta trebuie să fie mai întâi în casa ta. În căsuţa ta, tu femeie, faci o apostolie pentru Hristos prin grija ta de copiii tăi, de bărbatul tău, prin rugăciunile tale, prin evlavia ta, prin duhul tău cel creştinesc cu care-ţi umpli căsuţa de lumină şi căldură sufletească. Dar tu femeie trebuie să fi un vestitor a lui Hristos nu numai în casa ta, ci şi în afară de casa ta. Inima ta este mai caldă, mai simţitoare, mai plină de iubire şi căldură, şi cu aceste daruri sufleteşti ce ţi s-au dat ţie de la Dumnezeu, tu femeie trebuie să domoleşti urile, să împaci mâniile, să semeni între oameni bunătatea, mila şi dragostea lui Hristos.

Evangheliile ne spun că femeile au stat mai aproape de Jertfa Crucii şi de patimile Mântuitorului. În vremea patimilor lui Hristos, unii din apostoli a fugit şi s-au ascuns de frică, ba Petru s-a şi lepădat de frica unei slujnice, dar femeile s-au ţinut neîncetat pe urmele Mântuitorului - şi nici una din ele nu L-a părăsit. În drumul spre Golgota, femeile au însoţit pe Isus, la picioarele Crucii ele au plâns patimile şi moartea Lui, ele L-au îngropat apoi şi ele au aşteptat Învierea Lui.

Inima femeilor a trecut prin toate patimile Mântuitorului şi a simţit toată Jertfa Crucii şi poate de aceea inima ta femeie este mai simţitoare pentru Hristos, este mai miloasă, mai caldă, mai plină de iubire şi bunătate. Ca şi mironosiţele de la picioarele Crucii, tu femeie stai de-a pururi gata să plângi şi să faci jertfe sufleteşti. Tu femeie trebuie să-ţi dai seama că tot belşugul sufletului tău, toată căldura inimii tale şi toate dorurile tale sufleteşti trebuie să le pui în slujba lui Hristos.

Dar, luaţi aminte femeilor că diavolul încearcă să tragă în slujba lui darurile voastre sufleteşti: Iară unele (femei) s-au abătut după Satana... scria şi ap. Pavel lui Timotei (1 Tim. 5, 15). Şi sunt şi astăzi destule femei care au lăsat pe Domnul şi s-au abătut după Satana. Acestea sunt femeile care aţâţă vrajbă între oameni prin clevete şi minciuni, acestea sunt femeile care îşi pun darurile ce le au de la Domnul: inima, ochii, frumuseţea, în slujba diavolului. Aceste femei nu vestesc pe Isus Cel Înviat, ci prin păcatele lor încearcă să îngroape din nou pe Fiul lui Dumnezeu. Casa acestor femei este un iad şi un mormânt, precum zice Scriptura: Calea iadului este casa desfrânatei şi toţi cei ce apucă pe ea nu se mai întorc, ci intră în cămările morţii (Prov. 7, 27).

Femeilor! Şi Maria Magdalena a fost o aşa femeie ce zăcea îngropată în iadul şi mormântul păcatelor. Dar prin lacrimile sale şi iertarea Mântuitorului, s-a ridicat din mormânt şi a înviat din moartea păcatelor şi s-a făcut cea mai însufleţită vestitoare a lui Hristos. Ridică-te şi tu femeie cu lacrimi din mormântul păcatelor, ca să dobândeşti iertarea Mântuitorului şi să intri în slujba Lui.

Iosif Trifa.