
Familia
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Familia e rădăcina ce ţine-al vieţii firicel
cel rupt de ea curând se uscă, cum firul ierbii singurel
dar cel rămas în ea rodeşte ca ramul sănătos în trunchi,
păstrarea unităţii însă, îţi cere lacrimi şi genunchi.
2 - La familia trupească să ţii tare până mori
dar la cea duhovnicească şi mai mult de mii de ori.
3 - O familie în lume are orice om cinstit
o familie în ceruri, însă nu mulţi au primit
dacă cel ce nu-şi grijeşte de ai săi e-un ticălos
cât de blestemat e-acela ce s-a rupt de ce-i frumos!
4 - Cine-şi lasă pe părinţii cei trupeşti - e-un blestemat
cine pe cei sfinţi şi-i lasă, e-nmiit mai vinovat.
5 - Cine-şi calcă datoria spre familia trupească
este osândit de toată pravila înţelepţească
dar atunci cine şi-o calcă pe cea faţă de Frăţie
ce osândă-ar fi prea mare pentru el în veşnicie?
6 - Vinovat e cine-şi lasă casa lui cea numai una
căci familia ni-i dată s-o iubim pe totdeauna.
7 - N-are nici un om pe lume decât o soţie bună
pe aceasta să şi-o ţină totdeauna împreună
şi la fel are şi omul cel duhovnicesc o casă
şi-o familie pe care, e-un netrebnic când şi-o lasă.
8 - Cine casa lui şi-o lasă
şi se duce-n altă casă
merită-osândit să fie
şi aici şi-n veşnicie.
9 - Nu-ţi lăsa pe fraţii tăi
că primeşti alţii mai răi,
nu-ţi lăsa soţia ta
că primeşti alta mai rea,
nu-ţi lăsa credinţa ta
că nu-i alta-n veci ca ea.
10 - Să nu-ţi uiţi niciodată familia din cer
toţi cei ce-şi uită asta se osândesc şi pier.
11 - Familia e sfântă căci Dumnezeu ne-a dat-o
de-aceea se pierd singuri acei ce şi-au lăsat-o
şi merită să piară căci vina lor e mare
familia-i doar una, cum este doar un Soare.
12 - Poţi să umbli ziua-ntreagă printre buni şi printre răi,
seara însă totdeauna du-te şi rămâi cu-ai tăi.
13 - Ţine la ai tăi cu toată inima şi viaţa ta
oricât te-ai uni cu alţii, de-ai tăi nu te-ndepărta
lor el eşti dator nu numai bani şi pâine şi-adăpost
ci viaţa ta, - acesta-i al familiei sfânt rost.
14 - Vinovat cine-şi dezbină casa lui trupească
dar mai mult e-acel ce-şi rupe cea duhovnicească.
15 - Dacă nu laşi stricătorul să-ţi dărâme casa ta
pe cel ce-ţi dărâmă fraţii, oare cum îl poţi lăsa?
Dacă-ţi aperi avuţia şi-a ta casă de vrăjmaşi,
casa inimii nu-i oare şi mai scumpă?
- de ce-i laşi?