Fiul
Traian Dorz - Cântările Roadelor
Cel atât de-aproape și de-ndepărtat
ție-ți sunt pe lume mai îndatorat
nu mai sunt datornic nimănui, nici cât
ție însă încă ți-s dator, atât...
- Ai crescut în vânturi doar cu cerul scut
te-ai călit în flăcări ca oțelul mut,
răbdător ca drumul, lupta te-a asprit,
singură durerea nu te-a ocolit.
Fiul și orfanul jertfei arsă-n zid
zările spre tine dragi lumini deschid
- odihnind o clipă
- nu uita de plai
ia ce iei în pripă,
și pe urmă, hai!
- Când va fi să-mi scază
umbra-n ochii tăi
celui ce-ți urmează,
- spada mea predă-i!