Soţia
Traian Dorz - Cântările Roadelor
În asprimea vorbei: gândul înţelept
în privirea caldă: duh cinstit şi drept
în umblarea aspră: calea vieţii grea,
în tristeţea frunţii: sfâşierea mea.
Ochii, - rana tainei prea adânci şi vii
faţa, - oglindirea umbrei timpurii
dragostea tânjită, - zid cu poartă grea
umbrele tăcerii, - moştenirea mea.
Primă bucurie, pentru tine-nchin
Cerului Speranţei, ultimul suspin.