Focul lămureşte metalele

În foc se lămureşte aurul.

În Focul cel Ceresc se lămureşte aurul sufletului nostru

Ce putere mare are focul şi în lumea metalelor! Ce dar mare este focul şi în lumea metalelor! Dacă n-ar fi puterea focului, apoi nici fierul, nici aurul, nici arama, nici un alt metal n-ar fi ajuns în slujba noastră. Ele ar sta moarte şi nefolosite în adâncul pământului. Focul le curăţă, le topeşte, le reface, le preface şi le pune în slujba omului.

Aşa e şi în lumea cea sufletească. Focul cel ceresc al Duhului Sfânt curăţă, căleşte, întăreşte „metalul”, „aurul” sufletului nostru. Până nu soseşte Focul cel ceresc cu darurile Lui, aurul sufletului nostru este o comoară plină de rugină, de pământ şi alte materii netrebnice ale păcatului. Focul cel ceresc curăţă viaţa noastră cea sufletească şi o pune în slujba Domnului.

Aţi văzut aurul înainte de a intra în focul cel curăţitor? E o pulbere ruginită, pe care, dacă n-ai cunoaşte-o, ai arunca-o cât acolo.

Dar, din cuptorul cel fierbinte, iese aurul cel strălucitor. Focul l-a curăţit de toate materiile netrebnice. În foc se lămuresc aurul şi argintul. În Focul cel ceresc al Duhului Sfânt se lămureşte şi aurul sufletului nostru.

Toţi avem „aur” în noi. Numai că acest „aur”, de cele mai multe ori, e plin de rugina păcatului… e plin de „pământ” şi alte materii netrebnice de păcate. El n-a trecut prin focul cel curăţitor al Duhului Sfânt. El trebuie să treacă prin acest Foc prin acest cuptor. În Focul Duhului Sfânt se lămuresc puterile şi darurile noastre sufleteşti. Creştinii cei vii şi adevăraţi ies din Focul Duhului Sfânt, din cuptorul Duhului Sfânt. Unde nu este pecetea acestui Foc, nu poate fi nici viaţă, nici mântuire.