Frumoasă-i rugăciunea...
Traian Dorz - Scumpele noastre surori
Frumoasă-i rugăciunea când inima e plină
de-ncrederea nădejdii în Pronia Divină,
când înima-n tăcere şi-n lacrimi se îndreaptă
spre Domnul, de la Care minunea şi-o aşteaptă.
Aşa era a Anei tăcută rugăciune,
când ea cerea la Domnul să-i facă o minune,
să-i dea un fiu cu duhul slujirii şi-ascultării,
înlăturându-i, astfel, tristețile ocării.
Şi Domnul, Care-aude suspinele ascunse,
la rugăciunea Anei cu dragoste răspunse;
copilul multor lacrimi, la vremea promisiunii,
fu robul ascultării şi fiul rugăciunii...
Ce mare e puterea credinței ce se roagă
cu ochii plini de lacrimi şi inima întreagă
şi care nu se lasă pân' a primit ce-aşteaptă
aceasta-i rugăciunea fierbinte şi-nțeleaptă!
...Dar şi recunoştinţa acestei dragi ființe
a fost tot pe măsura frumoasei ei credinţe;
cum i-a-mplinit ei Domnul dorința cea curată,
şi-a împlinit şi Ana făgăduința dată...
*
O, Anele de astăzi, rugați-vă fierbinte,
căci Domnul vă ascultă durutele cuvinte!
Dar când vi se-mplineşte, cum vă rugați, dorinţa,
să nu uitati spre Domnul să ţineţi juruința!...