Hristos este totul
Traian Dorz - Poruncile Iubirii
1 - Hristos îi va fi copilului Său însoțitorul nedespărțit în surghiunul și în înstrăinarea sa, spre a-l lumina totdeauna în orice întuneric și noapte s-ar găsi,
pentru ca niciodată să nu cadă și să nu se abată de la cărarea mântuirii.
2 - Hristos îi va fi urmașului Său Lumina în care bucuria va fi mai mare, iar cântarea mai plăcută,
și iubirea mai curată,
și râvna mai aprinsă,
și îndrăzneala mai cuviincioasă,
și vorbirea mai înțeleaptă,
și scrisul mai cu har
și toată viața mai plină de roade sănătoase și dulci. Aceasta este Lumina lui Hristos.
În Lumina Lui tot ce-i frumos apare și mai frumos, după cum tot ce-i urât, apare și mai urât.
3 - Cu cât îți dai seama ce nebănuită Comoară este Hristos, cu atât deplângi mai îndurerat pe cei care nu-L caută și nu-L află pe El.
4 - Cu cât te împărtășești mai fericit și mai recunoscător din binefacerile Luminii Cuvintelor lui Dumnezeu, cu atâta te întristează mai mult starea celor care nu o au și nu o doresc. Care nu ajung să se bucure de ea niciodată.
Și cu cât descoperi tot mai mult cât bine pot primi de la Dumnezeu și cât rod și câtă cinste pot aduce lui Hristos acei care sunt hotărâți și statornici, - cu atât ți se umple sufletul de revoltă împotriva stării de moliciune și lenevie, de nepăsare și nestatornicie, a celor nehotărâți și schimbători în inima și umblarea lor.
5 - Nu există nici un fel de oameni care să facă atâta rău cauzei lui Dumnezeu, Bisericii lui Hristos și Lucrării Duhului Sfânt, ca purtările oamenilor nehotărâți
și ale celor cu inima împărțită.
6 - Omul nehotărât va întârzia totdeauna la începutul oricărei lucrări, mormăind și privind când la vânt, când la nori...
va împletici mereu picioarele făcând când un pas înainte, când doi înapoi.
I se va părea totdeauna că era mai bine altfel și va lăsa mereu un drum ca să ia altul
va lăsa mereu o sculă, ca să ia alta
va părăsi o biserică, spre a se duce în alta
va lepăda o credință, o învățătură, o lucrare, - spre a căuta altele, la care va fi tot așa de nehotărât
și tot așa de nestatornic
și tot așa de netrebnic.
7 - Din pricina omului nehotărât, mulți se vor clătina în credință, pentru că nehotărârea, ca oricare alt păcat, este molipsitoare.
Din pricina lui, mulți se vor întoarce de la datoria lor și vor dezerta înfricați din fața primejdiei. Și vor cădea descurajați în mijlocul luptei,
iar vrăjmașul va face numai jaf și prăpăd,
moarte și pustiire
- prin el și prin purtările lui.
8 - Dar omul nehotărât nu poate face atâta rău nicăieri, altundeva, ca în Biserica și în adunarea lui Hristos, când vine și se încuibează, făcându-și loc tot mai înspre vârf ca de acolo să împrăștie și să dărâme,
în vremuri liniștite prin umblarea după câștig lumesc
iar în vremuri aspre, prin frica și tulburarea cu care caută să-și scape viața și interesele.
Căci acest fel de om blestemat umblă numai după interese urâte - sau după mulțumiri firești și egoiste. Nici frică nici dragoste de Dumnezeu nu este în el
nici respect nici ascultare de frați.
Dumnezeule, izbăvește Lucrarea de el pe veci.
9 - Nici o hotărâre bună fratele mincinos nu o va primi cu bucurie și nu o va împlini.
Cu cât este mai mare în gură, cu atâta va fi mai mare spărtura pe care el o va face printre frații cei slabi și lesne crezători, care se iau după gura lui prefăcută
nu după rătăcirea lui adevărată.
10 - Adevărul nu-l va dori niciodată iar pe frații care i-l spun nu-i va putea iubi, dar îi va putea urî cu toată răutatea lui.
Fiindcă el nu voiește să-i asculte pe frați ci numai să-i speculeze.
Și când nu-i mai poate înșela - va căuta să-i nimicească cu o ură mai înfocată decât vrăjmașii ceilalți.
11 - Pe un astfel de frate viclean numai focul încercării îl va descoperi și-l va arăta,
căci în foc, acesta ori fuge, ori vinde...
12 - Dacă Domnul urăște pe oamenii nehotărâți, urăște și tu acest păcat, ferindu-te de el și luptând să fie scos din Biserica Domnului.
13 - Ai milă Doamne Isuse de Biserica Ta și de Lucrarea Evangheliei Tale și izgonește din ea orice fel de păcat ca să nu mai întineze sufletele,
să nu mai aducă pagubă Lucrării Oastei Tale
nici să nu mai facă rușine Numelui Tău.
14 - Pentru un suflet de adevărat credincios, nici un alt fel de aur nu va cumpăni mai greu, decât aurul strălucit al adevărului, al înțelepciunii, al luminii și bucuriilor duhovnicești,
pe care i-l dă și i-l păstrează trăirea și adâncirea Cuvântului Sfânt și a cunoașterii lui Isus Hristos Domnul și Mântuitorul Iubit.
15 - Pe un om iubitor al lui Hristos, nu numai făgăduințele lumii, dar nici amenințările ei,
nici toate puterile cruzimii ei,
nici toate comorile și promisiunile ei,
- nu mai sunt în stare să-l despartă de Tezaurul său negrăit și strălucit, de Hristos Preaiubitul său Mântuitor.
16 - Pentru un adevărat cunoscător al lui Hristos, nici o stare din lume nu va fi o piedică să nu citească Cuvintele Sfintei Scripturi.
Nici o altă carte din lume nu-l va despărți de aceasta.
17 - Iubitorul lui Hristos va prețui Biblia mai mult decât tot aurul și mai mult decât toate avuțiile,
fiind gata să renunțe la toate acestea, dar să nu se lepede niciodată de Hristos, Domnul său.
O va prețui mai mult decât cele mai înțelepte cărți,
decât cele mai alese opere ale celor mai mari scriitori,
decât cele mai valoroase scrieri filozofice, poetice, distractive.
Pentru că nimic din lume nu-i ca ea.
18 - Și chiar dacă este și în lume mult aur poate și curat,
și multă înțelepciune poate și bună,
și multe scrieri poate și frumoase,
- totuși el, mai presus de toate acestea va prețui totdeauna înțelepciunea, valoarea și frumusețea neîntrecută a Cuvintelor lui Dumnezeu din Sfânta Scriptură.
19 - Din timpul și din preocupările unui adevărat om, desigur citirea cărților iau și ele și vor lua o tot mai mare parte.
Căci cunoștința a sporit și va spori din ce în ce tot mai mult
și tot așa sporește și setea după ea.
20 - Pentru un credincios înțelept cu adevărat, nici o problemă nu va rămânea mai importantă,
nici o cunoaștere mai necesară,
și nici o preocupare mai arzătoare, decât adâncirea și trăirea Cuvintelor lui Dumnezeu.
Pentru că, încă odată
și încă de o mie de ori:
nici o carte din lume,
și nici toate cărțile din lume, nu este și nu pot fi așa ca Sfânta Scriptură, Cuvântul lui Dumnezeu.
O Dumnezeule Sfânt fă-ne Cuvântul Tău cel mai iubit, mai dorit și mai dulce.
Acum și în vecii vecilor.
Amin.