
Prețul și timpul
Traian Dorz - Poruncile Iubirii
1 - Tot succesul sufletului nostru în rezolvarea tuturor celorlalte probleme ale vieții noastre trebuie să știm că depinde de prețul și de timpul pe care noi îl dăm spre a ne însuși Cuvintele lui Dumnezeu.
2 - O, sufletul meu și fiul meu iubit, binecuvântat vei fi tu dacă mai presus decât orice avuție a ta, vei pune păstrarea Cuvântului Evangheliei Domnului nostru Isus Hristos.
Dacă cea mai scumpă prietenie a ta va fi pentru El.
Și dacă cea mai plăcută petrecere a ta, îți va fi lângă El,
și dacă cea mai mare bucurie a ta, ți-o vei afla în El.
3 - Dar vai va fi de tine omule oricine ai fi tu, - dacă inima ta se va muta de lângă Hristos,
și dacă pe cântarul iubirii și preocupărilor tale, va cumpăni mai mult aurul necurat al lumii
- sau chiar aurul ei curat,
dacă va cumpăni el mai mult decât poruncile lui Dumnezeu.
Căci din clipa aceea va începe nefericirea pentru tine.
4 - Nu-i pe lumea aceasta nici un om care să nu cunoască plânsul,
care să nu verse șiroaiele lacrimilor.
Și chiar dacă plânsul cere ochilor șiroaie prelungi și amare ale apei lacrimilor - în ele este totuși și alinarea.
Vai de cei care totuși nu plâng.
Sau nu pot plânge.
Cred că sufletele acestea sufăr nespus mai mult decât celelalte.
5 - O, câte felurite dureri zdrobesc inimile oamenilor
și pentru câte întristări și suferințe nu plâng ei!
Cele mai multe șiroaie de lacrimi însă se varsă pe pământ din pricina dragostei.
6 - Cele mai multe lacrimi curg din pricina dragostei pentru o ființă iubită, care suferă, care se pierde sau care este departe, care a trădat, sau a murit, sau a plecat, sau nu mai simte. Vai, ce amare sunt lacrimile acestea...
7 - Dar și din pricina dragostei de prieteni, sau de neam, sau de pământ, plâng atât de mulți ochi.
Dar nu sunt fericiți decât cei ce plâng din pricina dragostei de frați, sau de cer, sau de Hristos.
8 - Dintre toate lacrimile care se varsă pe pământul acesta, fericite sunt numai cele vărsate pentru Domnul și pentru ai Lui.
De pe urma lor sufletul va strânge comori veșnice, pentru că acestea se vor preface în mărgăritare strălucite care vor fi apoi o veșnică podoabă pentru fața celui ce le-a vărsat.
9 - Unii oameni, - vai, cei mai mulți oameni, - plâng însă toată viața lor, pentru lucruri de nimic, pentru deșertăciuni,
sau chiar pentru ceea ce este și mai rău:
- pentru lucruri rele, vinovate, spurcate și satanice.
O, ce lacrimi vinovate și zadarnice sunt acestea!
10 - Plânsul pentru astfel de lucruri nu numai că este zadarnic pe pământ, dar se va schimba într-o veșnică șiroire de foc nemaimistuită niciodată.
Pentru că ochii care le varsă nu s-au deschis atenți și treji asupra adevăratelor comori după care ar fi trebuit să-și verse lacrimile.
Nici asupra nimicurilor sau păcatelor pentru care plângeau.
Ei se gândesc cu durere și cu părere de rău, nu pentru că l-au făcut păcatul, ci pentru că nu-l mai pot face.
11 - Rușinează-te că a fost o vreme în viața ta când ai vărsat atâtea lacrimi pentru iubiri zadarnice sau chiar vinovate!
12 - Rușinează-te pentru lacrimile pe care le-ai vărsat că n-ai fost ascultat
și că n-ai fost înțeles când doreai lucrurile deșertăciunii
sau că n-ai fost iubit și respectat, ori lăudat, sau plătit de alții, când lucrai pentru lumea asta.
Rușinează-te pentru tot plânsul tău, care a fost nefolositor mântuirii tale.
13 - Rușinează-te pentru lacrimile vărsate de ciudă și din pizmă, din mânie și din enervare, sau din ambiție și din lăcomie.
Dar fericește-te pentru toate lacrimile cele vărsate lângă frații tăi, lângă familia ta,
lângă cei suferinzi și lângă cei pierduți,
pentru pocăința lor, pentru iertarea lor, pentru ușurarea și pentru mântuirea lor.
14 - Dacă plângi nemângâiat și neîncetat pentru lucruri pe care ori nenorocirea ori schimbarea, ori moartea ori viața le pot lua de la tine într-o clipă,
- atunci nu mai plânge că plângi zadarnic.
15 - Dacă plângi pentru dobândirea acelora pe care nenorocirea și moartea ți le pot face mai frumoase și mai curate,
atunci ferice de tine sufletul meu și fiul meu. Plângi pentru asta tot mai des și tot mai fericit.
16 - Oricât vor cârti oamenii împotriva bunătății, sau a înțelepciunii, sau a dragostei și a binefacerilor lui Dumnezeu, totuși
- nu vor putea cârti niciodată împotriva dreptății Lui.
Pentru că Dumnezeu este drept în toate căile Sale și nevinovat în toate judecățile Sale.
17 - Respectând dreptul fiecărei ființe la viață, la bucurie, la fericire, la răsplată,
- Domnul Dumnezeu găsește totdeauna modalitatea în care fiecare ființă să ajungă la satisfacția pe care a căutat-o
sau pentru care a suferit,
sau pentru care a luptat,
sau pentru care a trăit ori a murit.
Depinde numai dacă această satisfacție, e bună sau e rea.
18 - Nici pe o ființă, nici pe o idee și nici pe o rațiune care a voit puternic,
și a luptat din greu
și a suferit stăruitor, pentru un scop, pentru o dreptate
Dumnezeu n-a împiedicat-o să nu-și ajungă scopul său ci i-a deschis drum spre el.
19 - Dar mulțumirea de a-și fi atins scopul sau folosul pe care l-a avut din el pe urmă,
acesta a fost potrivit vredniciei acestui scop,
și potrivit mijloacelor întrebuințate și timpului scurs pentru atingerea lui
și potrivit felului în care cel ce l-a dobândit s-a știut folosi de el.
20 - Toate lucrările întâmplărilor sau ale morții, sau ale norocului sau ale nenorocirii sau ale neprevăzutului,
sau ale ridicării și coborârii omenești
sau ale lovirii sau mângâierii dureroase
sau ale vieții sau ale morții
toate lucrările acestora dar chiar toate
sunt hotărârile dreptelor judecăți ale lui Dumnezeu, împotriva cărora mulți necredincioși și neînțelepți cârtesc.
Toate acestea sunt numai uneltele prin care lucrează Dumnezeu printre oameni, potrivit stării lor față de El.
Doamne, Te rugăm deschide-ne mintea sănătoasă, de fiecare dată ca să vedem bine aceasta.
Amin.