Aceste lucruri s-au petrecut în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
O, cât de plină de tainică frumuseţe este Lucrarea lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor!
Această Lucrare îşi are în iubire şi temelia şi vârful. Şi începutul şi sfârşitul ei.
Prin iubire numai, le putem pricepe şi descoperi toate! Fără de ea, nimic.
În Iubire este puterea şi este temelia! Nimic nu durează dacă nu se clădeşte pe acest fundament solid. Şi cu acest material trainic, plăcut şi scump.
Începutul propovăduirii Sale, Domnul l-a făcut în Betania (Betabara), iar sfârşitul ei, înălţarea Sa de pe pământ la ceruri, tot acolo l-a făcut (Luca 24, 50).
Betania, locul preaiubit în care Domnul a fost primit şi adorat cel mai mult, a fost ales pentru aceasta, căci nicăieri ca acolo Hristos n-a fost mai iubit şi ascultat.
De la Betania a început... Căci acolo Hristos a găsit pe pământul acesta puţină odihnă. Şi picătura curată de iubire de care avea nevoie în lumea aceasta Fiinţa Sa omenească, în timpul cât trebuie să târască pe faţa lutului acestuia povara şi lupta unui trup asemănător nouă. Întocmai aşa, fiecare din noi, simţim această trebuinţă. Şi ce fericiţi suntem când o putem afla undeva.
De atunci Betania a devenit nu numai locul, ci şi simbolul iubirii duioase şi înţelegătoare, apropiate şi statornice.
Şi ca un ultim omagiu adus acestui loc şi iubirii, tot de acolo S-a şi înălţat la ceruri Domnul. Sfârşind Lucrarea Lui de pe pământ, cu o dulce nădejde şi mângâiere pentru toţi cei preaiubiţi ai Săi.
Voi toţi fiii şi trăitorii vieţii creştine, fiţi binecuvântaţi. Hristos vine la voi, merge cu voi, petrece în mijlocul vostru. Şi numai la voi află odihnă şi bucurie.
Când pleacă la alţii, din mijlocul vostru pleacă. Şi seara vine şi rămâne iarăşi la voi.
Înconjoară lumea mărturisind, împărţind, ajutând, - dar când El Însuşi are nevoie de ceva, vine tot la voi.
Ce binecuvântare pentru voi este şi va fi aceasta, scumpi fii ai dragostei!
Lumea a cunoscut multe lucruri zidite pe forţă,
sau pe bani,
sau pe glorie,
sau pe teroare,
sau pe minciuni,
- dar nici una din ele n-a supravieţuit timpului.
Singură Lucrarea lui Hristos întemeiată pe iubire, a supravieţuit veacurilor şi prăbuşirii, fiindcă este zidită pe El!
A rămas mereu şi va rămâne mereu, fiindcă este întemeiată pe iubire... adică pe singura temelie veşnică.
O, voi toţi lucrătorii Evangheliei, ai Bisericii Domnului, nu uitaţi: Dacă vreţi ca lucrarea voastră să dăinuiască, porniţi de la Betania - adică de la iubire.
- Şi să rămâneţi mereu, întorcând totdeauna la ea, la duhul ei, la căldura ei, la frumuseţea şi prospeţimea iubirii lui Hristos şi din El.
Mântuitorul nostru Preaiubit,
întemeiază Te rugăm toată credinţa şi mărturisirea slujitorilor Bisericii Tale şi Lucrării Tale, numai pe iubire.
Pe trăirea şi ascultarea ei plină de blândeţe, de răbdare şi căldură, pentru ca sufletele să fie atrase cu putere, cu neclintire lângă Tine,
căci în felul acesta viaţa pe pământ va fi aşa cum ai dorit-o Tu de la început pentru toate făpturile create de Tine. Adică plină numai de armonie şi fericire.
Fă Doamne Isuse mereu, din bisericile noastre, din adunările noastre, din casele şi sufletele noastre, - nişte Betanii plăcute totdeauna pentru Tine şi pentru ai Tăi.
Amin.