În zadar se mai grăbește
Traian Dorz - Prietenul Tinereții mele
În zadar se mai grăbește
cel ce pleacă prea târziu
- alergarea lui sfârșește
cu un strigăt în pustiu.
Pentru mântuirea ta
nu mai sta, nu mai sta
pentru cerul tău frumos
vin-acuma la Hristos.
În zadar se mai frământă
cel ce n-a vrut când putea
- dulcea mântuire sfântă
și-are vremea ei și ea.
În zadar se mai căiește
cel ce-a ars ce n-are preț
- râsul clipei îl plătește
plânsul veșnicei vieți.
În zadar va plânge odată
vremea harului de-acum
cel chemat cu-atâtea lacrimi
- dar nu-i pasă nicidecum.
Câtă vreme încă este
cale și prilej de har
nu uita de toate acestea,
- căci curând va fi-n zadar.