În zadar se mai grăbeşte
Traian Dorz - Prietenul Tinereții mele
În zadar se mai grăbeşte
cel ce pleacă prea târziu
- alergarea lui sfârşeşte
cu un strigăt în pustiu.
Pentru mântuirea ta
nu mai sta, nu mai sta
pentru cerul tău frumos
vin-acuma la Hristos.
În zadar se mai frământă
cel ce n-a vrut când putea
- dulcea mântuire sfântă
şi-are vremea ei şi ea.
În zadar se mai căieşte
cel ce-a ars ce n-are preţ
- râsul clipei îl plăteşte
plânsul veşnicei vieţi.
În zadar va plânge odată
vremea harului de-acum
cel chemat cu-atâtea lacrimi
- dar nu-i pasă nicidecum.
Câtă vreme încă este
cale şi prilej de har
nu uita de toate acestea,
- căci curând va fi-n zadar.