În zadar străluce luna

În zadar străluce luna pentru cine doarme dus

în zadar te duci să semeni dacă soarele-a apus

în zadar se află omul când e timpul prea târziu

- şi-n zadar cânţi pocăinţă, la un capăt de sicriu.

În zadar îţi sună glasul către surdul înrăit

în zadar araţi lumina către orbul cel voit

în zadar spui de iertare celor care n-o doresc

şi-n zadar arunci iubirea celor ce-o dispreţuiesc.

În zadar te crezi mai-mare când zideşti pe ce-i nedrept

vine repede şi pumnul ce ţi se va pune-n piept

şi-n zadar te crezi puternic împotriva lui Hristos

chiar napoia ta-i acela ce-o să te trântească jos.

În zadar S-a dat pe Cruce Preţul Sângelui Divin

pentru cei ce-L tot alungă, pentru cei ce tot nu vin

şi-n zadar vor plânge veşnic în Adânc cei ce-au ajuns

- cui nu I-a răspuns la Domnul, nici El nu-i va da răspuns.