Înştiinţarea şi împlinirea
Traian Dorz - Eterna Iubire
1 - Domnul respectă libera voinţă a omului şi nu doreşte moartea nici unui păcătos, ci să se întoarcă şi să fie viu,
chiar de aceea l-a luat şi pe Iuda lângă Domnul şi înştiinţându-l mereu şi arătându-i mereu cea mai dulce prietenie şi încredere să-l cucerească din mâna diavolului
şi să-l împiedice a face nelegiuirea pe care şi-o pusese în gând s-o facă.
2 - Vânzătorule al Domnului şi pârâtorule al fraţilor, ia seama la soarta lui Iuda. Şi nu uita.
Nu te bizui că Domnul nu te va descoperi, nu fi sigur că nici unii dintre ei nu pot bănui că chiar tu te ocupi cu astfel de ticăloşii. Careva dintre ei, are să afle. Şi odată vor şti toţi.
3 - Trăind în păcate ascunse,
nici o înşelătoare părere să nu-ţi faci, fiindcă nimic nu rămâne pe totdeauna acoperit.
Să nu crezi tu că te va acoperi cineva şi ceva la capăt.
- Să nu crezi tu că nimeni nu va şti în curând ce faci tu.
În curând te vor şti toţi.
Şi ce vei face tu atunci?
4 - Nu ai învăţat încă din păţania altora, cum de multe ori chiar vinovatul, el însuşi s-a descoperit pe sine!
E aceasta o lucrare a dreptăţii lui Dumnezeu, care nu lasă niciodată răul nedescoperit.
5 - Vânzătorule, tu însuţi te vei da de gol, strigând: am vândut!
Tu însuţi vei mărturisi în gura mare, odată faptele tale căci este scris: tot ce s-a şoptit
(sau s-a scris) în odăiţe ascunse va fi strigat de pe acoperişul caselor!
6 - De aceea câtă vreme Domnul n-a adus încă peste tine blestemul răsplătirii meritate, după nelegiuirea ta, cutremură-te înspăimântat şi prăbuşeşte-te la picioarele Crucii Domnului Isus, mărturisindu-te, Celui pe care L-ai trădat
- dacă mai ai vreo fărâmă de conştiinţă în tine
şi la picioarele fraţilor pe care i-ai vândut, - dacă mai vrei să mai fie vreo nădejde de iertare pentru tine.
7 - Dacă Domnul Isus, Stăpânul Cel Curat S-a aplecat atât de mult, cât de mult trebuie să se aplece ucenicul cel necurat!
- şi dacă Mântuitorul Cel Bun care răscumpără, S-a smerit atât de mult, cât de mult trebuie să se proştearnă cel care vinde!
- şi dacă Celui mai Sfânt I s-a cerut atâta ispăşire cât de multă trebuie să i se ceară celui mai blestemat!
8 - Celui ce înţelege, nu trebuie nici să-i faci mult, nici să-i vorbeşti mult...
Cinci cuvinte ajunge, un singur gest, este adesea destul!
9 - Cine s-a deprins prin întrebuinţarea minţii sale curate şi a cugetului său curat ca să deosebească bine Voia lui Dumnezeu cea sfântă, plăcută şi desăvârşită,
- aceluia nu-i vine greu să priceapă care este înţelesul oricărui cuvânt. Şi ţelul oricărei fapte.
10 - Dar celui ce nu vrea să înţeleagă, din cauza unui păcat, sau din cauza unor interese, sau vreunui defect
- aceluia oricât te-ai trudi să-i araţi, - tot va fi în zadar.
11 - Celui cu adevărat mare la suflet, nu-i este greu să se smerească în faţa oricui. Greu îi este numai celui mic la suflet.
Celui cu adevărat curat la inimă, nu-i este greu să spele pe oricine, greu îi este aceasta numai celui necurat.
12 - Celui adevărat sfânt şi smerit nu-i va fi greu a face totul în tăcere şi cu cea mai discretă duioşie. Greu îi este numai celui îngâmfat şi prefăcut.
Cel cu adevărat iubitor, va face totdeauna totul cu plăcere şi cu bucurie. Şi cu blândeţe şi cu prietenie.
Cel fals însă va face cu lăudăroşenie, cu pretenţie, cu făţărnicie.
Cel cu adevărat înţelept, va păstra şi va învăţa esenţa şi adevărul tuturor lucrurilor. Dar cel nebun nu va învăţa nimic.
13 - Necuraţi cum sunt unii oameni prea adesea, în cele lăuntrice, puţin le pasă acestora de viaţa lăuntrică a altora, fiecare lăsând în pace pe altul să păcătuiască, pentru ca şi acela să-l lase în pace pe el, tot aşa.
Dacă forma dinafară este făcută întocmai, apoi celelalte şi aşa nu se văd, - îşi zic mulţi.
Şi pentru că n-au înţeles nimic din exemplul lui Hristos, umblă să spele totul numai cu vorbe,
sau cu critici molcuţe
sau cu predicuţe uşoare, sau cu sfaturi generale
spre a nu supăra pe nimeni
pentru ca nimeni să nu-l supere pe el.
14 - Astfel nu se pune cu adevărat nimeni pe munca de îndreptare, nici nu-şi pune mâna sau osteneala lor pentru nimic pentru o primenire şi curăţire adevărată a vieţii. Neostenind nici la rugăciune, nici la ajutorare, nici la sfinţire
şi vai de cei care fac numai aşa!
15 - Până mai ai cui spune „tată” şi „mamă”, - o, cum ar trebui de fericit, de recunoscător şi plin de iubire, să spui aceste unice cuvinte pe pământ!
Spune-le fiule, fericit şi recunoscător, în felul cel mai dulce şi iubitor
- căci nu multă vreme vei mai avea cui le spune!
16 - Până mai ai pe Cine numi „Învăţătorul meu”, „Domnul meu”, „Mântuitorul meu”, „Binefăcătorul meu”, -
o, cu ce lumină în ochi şi cu ce fior sfânt în inimă ar trebui să şopteşti aceste sfinte denumiri!
Pătrunde-te de harul lor fericit, căci nu mult vei mai avea cui le spune.
Şi vai celui care nu le-a ştiut spune la vremea lor!
17 - Până mai poţi rosti cuvintele unice pe care numai puţinelor fiinţe, cu unic preţ pentru viaţa ta în lume, le poţi adresa, o fiul meu şi fiica mea, cât de respectuoşi, cât de iubitori şi fericiţi ar trebui să le spuneţi.
Spuneţi-le şi nu le rămâneţi datori preaiubiţii mei, căci vine prea curând vremea să le îngropaţi.
18 - Câtă vreme mai trăiesc părinţii tăi, tatăl tău sau mama ta, - fiul meu şi fiica mea,
spuneţi-le numele sfânt cu sfinţenie,
căutaţi-i cu dragoste,
îngrijiţi-i cu evlavie,
ascultaţi-i cu respect şi până la moarte
şi nu dispreţuiţi nici faţa lor bătrână,
nici cuvintele lor poate slabe,
nici trecutul lor poate modest
ci fiţi faţă de ei întocmai aşa cum aţi dori să fie copiii voştri faţă de voi.
19 - Nu fi nici nervos, nici nepăsător, nici străin, faţă de părinţii tăi, faţă de învăţătorul tău.
Căci mai ales în privinţa aceasta, este adevărat cuvântul că „ceea ce semeni aceea vei culege”.
20 - Până n-a plecat Mântuitorul şi Binefăcătorul tău Isus
- ia bine seama, răscumpără acest timp scump şi îndreaptă-ţi degrabă şi neîncetat spre El inima ta şi glasul tău.
Caută-L mereu cu dragostea şi cu recunoştinţa ta.
Spune-I Numele Lui Cel Iubit şi Sfânt pentru tine mereu mai cald şi mereu mai des.
Că nu-i nume mai frumos. Şi nu-i lucru mai vrednic din partea ta ca acest lucru rar, tot mai rar întâlnit, azi printre oameni.
O, Doamne Isuse, ajută-ne pe noi la aceasta.
Amin.