Întrebarea și răspunsul
Traian Dorz - Calea Bunului Urmaș
1 - O, oameni, frații mei - să nu credeți pe diavolul niciodată.
Nu credeți nici una din spusele lui sau a slugilor lui.
Nu-l credeți pe cel ce vine să vă clatine învățătura dreaptă și credința dintâi - fiindcă acela este sau diavolul sau una din slugile lui.
Așa s-a dus el și la primii fii ai lui Dumnezeu din Eden.
Oricine îl ascultă - va păți la fel.
2 - Pe nici un diavol să nu îl credeți. Nici pe cel al desfrânării nici pe cel al mâniei, beției, ambiției, răstălmăcirii... pe nici un diavol să nu-l credeți. El promite adevăr, fericire și slobozenie dar duce la minciună, la nimicire și robie veșnică.
Acesta este totdeauna sfârșitul celor ce ascultă pe diavolul.
3 - Diavolul este dușmanul oricărui adevăr și izvorul oricărei minciuni.
Nimic bun, nimic frumos, nimic curat și cinstit nu-i în el.
În el totul este urât, rău, scârbos și nelegiuit.
Așa sunt toate faptele lui și așa sunt toate urmările lor.
De aceea el nu poate sta în lumină cu ale lui. Dacă ar veni în lumină, nimeni nu l-ar urma. Toți ar fugi de el.
4 - Diavolul nu are niciodată ceea ce promite.
Nimic din ceea ce promite diavolul nu-i adevărat. Totul este numai minciună și înșelăciune.
Din toate ale diavolului, numai el nu-i minciună și numai iadul său este adevărat.
5 - A rămâne în păcat după ce auzi chemarea mântuirii - este un lucru drăcesc. De aceea cine rămâne în păcat, rămâne în diavolul.
Și de aceea cei ce rămân în diavolul au starea lui și firea lui.
Și apoi au soarta lui.
6 - O, voi care tot nu vreți să-L ascultați pe Dumnezeu
și să-L slujiți pe Hristos
și vă împotriviți îndemnurilor Duhului Sfânt
- să știți că acestea sunt faptele diavolului, iar voi l-ați ales de tată pe el, prin făptuirea lucrărilor lui.
Dacă veți continua și veți sfârși în felul acesta - să știți că vă așteaptă soarta lui.
O, cât este de îngrozitor și numai a gândi la asta.
7 - Nu-i adevărat că oamenii nu pot crede. Toți oamenii pot să creadă fiindcă credința este în sufletul oricărui om, ca un dar al lui Dumnezeu pus în el, înnăscut în el.
De aceea orice om poate să creadă ceea ce vrea el să creadă.
Dacă n-ar avea credință nimeni n-ar face nimic. Nimeni n-ar semăna, dacă n-ar avea credință că va culege. Căci a semăna fără credință este a lepăda sămânța. Și nimeni nu-i așa nebun.
8 - Omul plantează vie, - fiindcă are credință. Omul dă cu împrumut fiindcă are credință. Omul pleacă la drum, fiindcă are credință.
Cine n-are credință că va culege, că va primi înapoi, că va ajunge cu bine - nu va face nimic din acestea.
Omul crede, omul poate să creadă.
De aceea este vinovat că nu vrea să creadă în Dumnezeu.
9 - A umbla fără credință înseamnă a nu mai merge nicăieri unde n-ai mai fost, fiindcă mai întâi trebuie să crezi că locul acela este, că drumul acela duce acolo și că cel ce-ți spune acest lucru nu te înșală.
Asta înseamnă a crede în Ierusalimul ceresc, ca un loc de veșnică odihnă a celui credincios.
Asta înseamnă a crede în Jertfa Domnului Isus, ca singurul drum prin care ajungi acolo.
Și asta înseamnă a crede Cuvântul lui Dumnezeu Biblia, care ne adeverește acest lucru.
10 - Toți cred că istoria este adevărată, chiar dacă n-au văzut niciodată pe voievozii care au făcut-o sau pe cronicarii ce au scris-o. Toți cred pe mărturia existenței neamului, a ruinelor, a documentelor...
Despre adevărul Dumnezeiesc al lui Hristos există mărturii și mai temeinice decât despre istoria oricărui neam.
Și totuși istoria neamului o cred toți. Dar adevărul lui Hristos doar cei puțini. Deci vinovăția celor ce nu cred - este veșnică și întreagă.
11 - Fără credință ar fi cu neputință să trăiască omul pe pământ. De aceea nici nu există om care să nu creadă în ceva.
Dar vinovăția omului stă în aceea că având voința sa liberă și putând crede ceea ce vrea și putând respinge ceea ce vrea, - el vrea să creadă minciuna și vrea să respingă adevărul.
12 - Omul este vinovat pentru că vrea să-l primească pe diavolul pe care trebuie să-l respingă și să nu-l creadă. Și vrea să-L respingă pe Dumnezeu pe care are datoria să-L creadă și să-L primească.
De aceea meritul celor credincioși este mare, fiindcă în lupta asta ei resping pe diavolul chiar dacă el se răzbună aspru asupra lor. Și Îl primesc pe Hristos, chiar dacă au de suferit pentru El.
13 - Tocmai de aceea oamenii sunt vinovați, fiindcă au ales liberi să treacă de partea diavolului primind făgăduințele lui date prin păcat. Și L-au respins pe Dumnezeu lepădând promisiunile Lui date prin neprihănire.
Fiindcă s-au împotrivit adevărului lui Dumnezeu
și nu s-au împotrivit minciunii lui Satan.
14 - Oamenii iubesc totdeauna mai mult minciuna decât adevărul.
Iată, încercați și veți vedea: spuneți oamenilor orice minciună și aproape toți o vor crede îndată.
Dar spuneți un adevăr - și veți vedea ce puțini vor fi gata să-l primească.
Uitați-vă cât de mulți se strâng acolo unde vorbește un mincinos. Și cât de puțini vin și rămân acolo unde se spune un adevăr.
15 - Oamenilor le place totdeauna mai mult să mintă decât să spună adevărul - și să fie mințiți, căci iubesc mai degrabă minciuna. Omul care crede minciuna trăiește în minciună (Apoc. 22, 15).
Pentru că îi convine acest fel dubios de viață. De aceea sunt vinovați pe veci față de adevăr.
16 - Deși au minte și voință liberă, cunoștință deplină și îndrumare clară - cei mai mulți oameni nu le folosesc bine aceste daruri, ci le folosesc rău.
Deși au lumina și adevărul în ei sau lângă ei - în loc să le urmeze, le disprețuiesc.
Deși sunt la fiecare pas înștiințați și de cuvinte și de întâmplări, și de boli și de moarte - totuși oamenii aleg minciuna și leapădă adevărul.
Mai este oare o altă ființă pe lumea asta, mai de plâns ca un astfel de om?
17 - Hristos este Unicul Om-Dumnezeu. Nici un alt om din lumea asta, n-a mai putut sta atât de drept și cu fruntea atât de înaltă în fața tuturor vrăjmașilor săi și privindu-i în ochi să le spună atât de liniștit, de sublim și demn: cine dintre voi Mă poate dovedi că am păcat?...
18 - Hristos este Unicul Mântuitor al omenirii întregi. Nici un alt întemeietor de vreo religie n-a mai putut garanta ca El Adevărul învățăturii sale cu propria sa viață sfântă și cu propria sa moarte biruitoare. - Amândouă unice și fără păcat.
19 - Hristos este Unicul Învățător Desăvârșit, Înțelept și Sfânt de pe acest pământ.
O, voi vrăjmași ai Lui, înțelepți și nebuni, după două mii de ani El stă și azi și în fața voastră și vă pune și vouă aceeași întrebare tot ca unor vrăjmași, nu ca unor judecători cinstiți zicându-vă: Spuneți, care dintre voi Mă poate învinui pe Mine, sau învățătura Mea, că am vreun păcat?
Iar noi așteptăm să auzim ce-I veți putea răspunde!
20 - O, voi vrăjmași ai Dumnezeului nostru Isus Hristos, - spuneți un singur păcat pe care l-ați găsit în viața Lui, în Biblia Lui, în Învățătura Lui!
Și dacă nu-L puteți dovedi cu nici un păcat, - atunci spuneți de ce luptați împotriva Lui? De ce-L urâți? De ce-L prigoniți?
Și dacă nu puteți răspunde asta astăzi în fața oamenilor - cum veți putea răspunde mâine, în fața Lui?
Preabunule Doamne, nu lăsa pe nimeni să vină în fața Ta nemântuit.
Amin.