Ispita desfrânării
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Fiul meu, păstrează-n suflet ale mele-adânci cuvinte
și-ale mele bune sfaturi ține-mi-le bine minte.
2 - Ține sfaturile mele... și trăi-vei fără ură
ca a ochilor lumină ține-mi buna-nvățătură.
3 - Leagă-le la mâini cu grijă și la degete le leagă
pe a inimii tăbliță să le scrii pe viața-ntreagă.
4 - Zi-i înțelepciunii: tu ești sora mea cea mai aleasă
și priceperea numește-o a ta prietenă de casă.
5 - Ca să te ferească pururi de nevestele străine
de străina ce vorbește ademenitor cu tine.
6 - ... Stam odată la fereastră... la fereastra casei mele
și la câți treceau pe cale mă uitam printre zăbrele.
7 - Și-am zărit printre cei tineri și neîncercați în viață
pe un tânăr fără minte - un copil părea la față.
8 - Trecea ulița spre colțul unde sta de-acelea una
și a apucat pe calea către casa ei întruna.
9 - Și era-n amurg, și seara, și-n a nopții beznă groasă
el se scufunda ca orbul în mocirla veninoasă.
10 - Își vedea mergând nainte pe femeia vinovată
îmbrăcată ca o curvă și cu inima șireată.
11 - Rea de gură, fără-astâmpăr și cu inima șireată
nu putea a ei picioare sta acasă niciodată.
12 - Când în uliți, când în piețe, așteptând stătea la pândă
și la orice colț de stradă gata oricui să se vândă.
13-Ea l-a-mbrățișat pe tânăr și l-a sărutat pe dată
și-ndrăzneață desfrânata i-a grăit nerușinată:
14 - „Cu o jertfă-am fost datoare și c-un dar de mulțumire
și-astăzi mi-am putut aduce juruinței împlinire.
15 - Astfel ți-am ieșit nainte să te caut să vii cu mine
căci împodobit mi-e patul cu pânzet din țări străine.
16 - Și stropit mi-e așternutul
cu olei și scorțișoară.
17 - Hai să ne-mbătăm de patimi
până-n zori și până-n seară.
18 - Să ne dezmierdăm în pofte
desfrânarea să ne-ajungă.
19 - Căci bărbatul meu de-acasă
a plecat pe-o vreme lungă.
20 - A luat cu el și punga, banii de negustorie...
hai, căci până-n lună nouă el acasă n-o să vie...”
21 - Tot vorbind așa, l-atrase
cu-a ei buze-amăgitoare.
22 - El pe urma ei se duse
ca un bou la tăietoare.
23 - Și ca cerbul care-aleargă într-o cursă a ajunge
și ca șoimul ce dă buzna în săgeata ce-l străpunge...
24 - Și-acum fiii mei, pe mine să m-ascultați întruna
și luați aminte sfatul gurii mele totdeauna:
25 - Inima nu ți se-abată spre-o asemenea femeie
nu te rătăci spre calea casei unde o să steie.
26 - Căci ea a făcut să cadă jertfe multe fără număr
și mulți sunt aceia care ea i-a omorât în lume.
27 - Casa ei e drum ce duce înspre-a morții închisoare
drumul care-n locuința morților o să pogoare...