Cap. 8 - Strigarea Înțelepciunii
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - O, nu strigă-nțelepciunea, nu înalță glas ea oare
și priceperea nu strigă tuturor cu glasul tare?
2 - Că se urcă pe nălțime
la răspântii se așează.
3 - Stă la porți și la intrare
în cetate - cuvântează:
4 - „Oamenilor, către voi strig
și spre tineri nalț eu glasul.
5 - Să învețe minte proștii
și nebunii - c-ar fi ceasul.
6 - Ascultați-mă căci lucruri înțelepte vă voi spune
gura mea deschisă-nvață numai lucrurile bune.
7 - Vestea mea este-Adevărul
buzele-mi urăsc minciuna.
8 - Tot cuvântul gurii mele
este drept întotdeauna.
9 - Neadevăr nimica nu e nici sucit nimic în toate
toate-s lămurite minții știutoare de dreptate.
10 - Mai curând decât argintul prețuiți a mea povață
și mai mult ca scumpul aur prețuiți știința-n viață.
11 - Căci mai mult ca piatra scumpă prețuiește-o-nțelepciune
nu-i mărgăritar sau aur să se poată-asemeni pune.
12 - Iată eu înțelepciunea, mintea am ca locuință
celor mai alese gânduri eu pot să le dau ființă.
13 - Frica Domnului e-aceasta: să urăști ce-i rău, anume
îngâmfarea și minciuna și purtarea rea pe lume.
14 - De la mine vine sfatul și izbânda de la mine
eu sunt toată cunoștința și puterea-n tot ce-i bine.
15-Doar prin mine împărații
și voievozii fac dreptate.
16 - Și prin mine dregătorii
cârmuiesc a lumii gloate.
17 - Eu iubesc pe toți aceia care vor să mă iubească
câți mă caută cu ardoare pot oricând să mă găsească.
18 - Bogăția-n veci și slava
și dreptatea sunt cu mine.
19 - Rodul meu mai scump ca-argintul
și ca aurul se ține.
20 - Eu pe-a nevinovăției cale merg fără-ncetare
și pe al neprihănirii neted mijloc de cărare.
21 - Ca să-i dau adevărata moștenire cât trăiește
și să-i umplu vistieria celui care mă iubește.