Cap. 8 - Strigarea Înţelepciunii
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - O, nu strigă-nţelepciunea, nu înalţă glas ea oare
şi priceperea nu strigă tuturor cu glasul tare?
2 - Că se urcă pe nălţime
la răspântii se aşează.
3 - Stă la porţi şi la intrare
în cetate - cuvântează:
4 - „Oamenilor, către voi strig
şi spre tineri nalţ eu glasul.
5 - Să înveţe minte proştii
şi nebunii - c-ar fi ceasul.
6 - Ascultaţi-mă căci lucruri înţelepte vă voi spune
gura mea deschisă-nvaţă numai lucrurile bune.
7 - Vestea mea este-Adevărul
buzele-mi urăsc minciuna.
8 - Tot cuvântul gurii mele
este drept întotdeauna.
9 - Neadevăr nimica nu e nici sucit nimic în toate
toate-s lămurite minţii ştiutoare de dreptate.
10 - Mai curând decât argintul preţuiţi a mea povaţă
şi mai mult ca scumpul aur preţuiţi ştiinţa-n viaţă.
11 - Căci mai mult ca piatra scumpă preţuieşte-o-nţelepciune
nu-i mărgăritar sau aur să se poată-asemeni pune.
12 - Iată eu înţelepciunea, mintea am ca locuinţă
celor mai alese gânduri eu pot să le dau fiinţă.
13 - Frica Domnului e-aceasta: să urăşti ce-i rău, anume
îngâmfarea şi minciuna şi purtarea rea pe lume.
14 - De la mine vine sfatul şi izbânda de la mine
eu sunt toată cunoştinţa şi puterea-n tot ce-i bine.
15-Doar prin mine împăraţii
şi voievozii fac dreptate.
16 - Şi prin mine dregătorii
cârmuiesc a lumii gloate.
17 - Eu iubesc pe toţi aceia care vor să mă iubească
câţi mă caută cu ardoare pot oricând să mă găsească.
18 - Bogăţia-n veci şi slava
şi dreptatea sunt cu mine.
19 - Rodul meu mai scump ca-argintul
şi ca aurul se ţine.
20 - Eu pe-a nevinovăţiei cale merg fără-ncetare
şi pe al neprihănirii neted mijloc de cărare.
21 - Ca să-i dau adevărata moştenire cât trăieşte
şi să-i umplu vistieria celui care mă iubeşte.