Isuse, când purtat de patimi
Traian Dorz - Cântarea Cântărilor mele
Isuse, când purtat de patimi
pe calea lumii rătăceam
când nici iertarea și nici pacea
nici dragostea nu-Ți cunoșteam.
Mi-au spus-o mulți în multe feluri
cât ești de Bun și plin de har,
că fericirea Ta și pacea
și bucuria n-au hotar.
C-a Ta iubire n-are margini
nici început și nici sfârșit
că nimeni și nimic ca Tine
nu-i vrednic a mai fi iubit.
Că Frumusețea Ta întrece
a-nchipuirii orice zări
că ești Izvor de nesecate
și veșnic noi înviorări...
Mi-au spus atâți și-atât Isuse
de tot ce-n Tine pot afla
când inima pe veșnicie
întreagă Ție voi preda...
- Dar astăzi când mă scald în harul
și-n slava care mi-ai adus
Isuse, nici a mia parte
din cât simt eu, ei nu mi-au spus!