La picioarele Domnului

1 - O, ce mare bucurie face Domnului o smerită ascultare şi o sinceră întoarcere.

- Şi cât de neuitată şi de folositoare pentru mulţi, rămâne pilda acestora, pentru toţi cei ce le văd.

La astfel de fapte - Duhul răspunde totdeauna cu mult har.

2 - Ţinta unei credinţe este să ajungă la picioarele lui Isus. Să cadă şi să se roage la îngenuncherea acolo.

Iată gândul însemnat al oricărei mărturisiri drepte: aducerea tuturor sufletelor, la picioarele Mântuitorului.

Iată scopul fiecărui trimes adevărat al Domnului: vestirea lui Isus Cel Răstignit, pentru a aduce pe toţi ascultătorii la picioarele Lui

şi aceasta este şi încheierea fericită, a fiecărei slujbe curate. Ea sfârşeşte tot acolo.

3 - Locul fiecărui păcătos, care vrea cu adevărat mântuirea sufletului său, este să cadă şi să rămână la picioarele Mântuitorului Isus.

Acolo îşi află cu adevărat, toată răsplata sa, şi odihna sa veşnică fiecare credincios şi smerit vestitor şi ostenitor al Domnului Isus.

Căci acolo este încununarea fericită, a fiecărei vieţi biruitoare.

4 - Toată truda vieţii noastre, şi toată dorinţa cea mai înflăcărată a inimii noastre, ar trebui să fie numai pentru aducerea la picioarele Domnului,

la acest Loc slăvit, tot ce avem noi pe pământul acesta,

împreună cu sufletul nostru răscumpărat de Sângele vărsat acolo.

5 - La picioarele lui Isus, Dulcele meu Binefăcător, să-mi aduc şi eu toate rugăciunile mele şi toate cererile mele. Şi să le aşez cu toată credinţa inimii mele la picioarele Lui.

Acolo să mă aştern implorând mila Lui, pentru familia mea şi pentru fiecare dintre ai mei.

6 - La picioarele lui Isus, la aceste picioare străpunse pentru păcatele mele, să mă aduc şi eu pe mine însumi, predat şi ţinut acolo în ascultarea şi în slujirea Scumpului meu Mântuitor, pe totdeauna şi în întregime.

La picioarele Lui, să-mi aşez bucuriile mele pământeşti şi sufleteşti, pentru ca de ele să Se folosească în întregime numai Domnul meu Hristos, şi nu lumea,

să Se slujească numai Harul şi nu păcatul

şi numai lumina şi nu întunericul.

7 - Pentru cei din trecut, din prezent şi din viitor, Domnul S-a rugat la fel, pentru că în faţa Lui toţi sunt vii şi prezenţi.

Atât cei duşi din lumea asta, cât şi cei care n-au venit încă în ea.

Şi acolo să aştept îngenuncheat, cu îndelungă răbdare, până când voi simţi că cererile mele pentru ai mei, au fost primite şi ascultate.

8 - La picioarele Stăpânului meu Bun, să-mi aşez în fiecare dimineaţă dorinţele şi mijlocirile mele, în fierbinte şi mişcată rugăciune

- pentru Patria mea şi pentru Biserica mea

pentru conducătorii, dregătorii şi slujitorii lor,

pentru vremi cu pace şi de mântuire a tuturor,

- spre a putea astfel să-I slujim şi noi toţi, lui Dumnezeu, într-o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cinstea (1 Tim. 2, 1-2).

9 - La picioarele Domnului meu, să-mi plâng, recunoscându-mi orice vină şi greşeală, când cercetându-mă singur mă găsesc nevrednic de numele meu şi de chemarea mea.

10 - La picioarele Domnului şi Mântuitorului meu, să cad cerând putere şi lumină şi dar, când mă pregătesc ca să merg spre alţii

pentru ca tot ce voi vorbi, sau voi face pentru ei, să fie tuturora numai spre un puternic îndemn de a-i face şi pe ei să ajungă acolo, predaţi Domnului deplin şi pe totdeauna.

11 - La picioarele Domnului Isus să-mi aduc în fiecare seară pocăinţa mea, pentru greşelile zilei trecute,

şi mulţumirile mele pentru fiecare izbândă a zilei,

şi recunoştinţa, pentru tot ajutorul primit de la El şi de la ai Lui,

şi lauda pentru bunătatea Sa, revărsată peste mine şi peste noi.

12 - La picioarele lui Isus să-mi petrec tinereţea mea,

să-mi închin cântările mele,

să-mi revărs lacrimile mele,

să-mi fie slujba mea,

să-mi închei toată viaţa mea acolo aşezându-I la capătul zilelor mele, tot ceea ce am putut strânge din lume pentru El.

Numai acolo va fi cu adevărat fericirea pentru mine.

13 - Da, la picioarele Lui Sfinte, pe care oriunde le văd, străpunse, sângerânde pentru mine, le sărut cu lacrimi şi cu evlavie,

- acolo doresc să ajung odată, spre a-mi afla nu numai bucuria şi răsplata tuturor alergărilor mele,

ci mai ales dulcea odihnă a iubirii nemaidoritoare de nimic,

într-o iubire împlinită pe veşnicie.

14 - O, ce mult doresc să pot vedea, şi să pot cuprinde aievea la inima mea, picioarele Tale Domnul nostru Preaiubit,

Scumpele Tale picioare, care au alergat şi au sângerat atât de mult, pentru mântuirea mea, pentru mântuirea fiecăruia dintre noi.

15 - Nimic nu-i mai puternic şi mai hotărâtor, ca lacrimile.

Sunt uneori şi unele inimi care rămân împietrite la orice îndemn, la orice chemare, la orice stăruinţă,

- dar nu pot totuşi rămânea nepăsătoare în faţa lacrimilor.

O, de-am avea lacrimi convingătoare pentru orice cuvânt.

Şi pentru orice om.

16 - În faţa unei puternice propovăduiri cu lacrimi, puţine inimi nu vor fi străpunse,

în faţa unei mustrări făcute cu lacrimi, puţini vor rămânea împietriţi.

Ce mult ar trebui să ne rugăm pentru astfel de lacrimi.

17 - În faţa unei cereri sau chemări, sau mărturisire înlăcrimată,

- cele mai multe inimi vor fi înfrânte,

în faţa unei hotărâri şi a unor legăminte făcute cu lacrimi stăruitoare

- puţine sunt piedicile şi inimile care pot rezista.

Să nu mergem fără lacrimi acolo.

18 - Împietrit trebuie să fie sufletul acela, pe care nici lacrimile, acest ultim mijloc de convingere, nu-l pot clinti!

Să nu ajungă niciodată şi nimeni până acolo!

19 - Oamenii care rămân nepăsători oricât le vorbeşti despre păcatele lor, despre soarta lor veşnică, despre preţul mântuirii lor, despre starea jalnică a sufletului lor fără mântuire,

- atunci când te poţi apropia de ei cu lacrimi,

şi când poţi îngenunchea înlăcrimat lângă ei,

şi când te poţi ruga de ei,

şi pentru ei

şi lângă ei, cu lacrimi fierbinţi,

- atunci totuşi nu mai pot rămâne îngheţaţi.

20 - Cu lacrimile tale, pline de durere şi de cutremur, îi dezgheţi pe cei reci.

Mulţi nu vor putea să mai stea nemişcaţi, la vederea plânsului tău sincer.

Acesta îi va zgudui şi îi va întoarce la Dumnezeu!

O, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor, dă-ne puterea lacrimilor biruitoare în toate luptele pentru noi şi pentru alţii.

Amin.