În Ierusalim, lângă Poarta Oilor este o scăldătoare, numită în evreieşte Betezda, care are cinci pridvoare.
Pentru a intra în Ierusalim, Isus avea şi alte porţi.
Dar Păstorul trebuie să intre mereu prin poarta oilor,
trebuie să caute mereu căile oilor,
locul pe unde umblă şi pe unde stau oile Sale.
De aceea trebuia să umble mereu pe acolo pe unde era calea lor şi poarta lor.
Dacă tu eşti un păstor bun,
dacă este în tine o inimă de păstor
şi tu vei merge mereu pe la poarta oilor tale.
Vei căuta mereu şi vei intra cât mai des prin poarta oilor tale...
Mulţi păstori caută cu totul altfel de porţi decât porţile oilor lor. Caută porţile cârciumilor, ale cinematografelor, ale balurilor, ale pierzării,
dar nu caută niciodată cu dragoste şi cu mângâiere poarta oilor lor.
Blândul Păstor caută poarta oilor Lui nu să le ceară. Ci să le dea.
Chiar şi când se pare că El le cere, de fapt El le dă.
Le dă prilejul de a ajuta, ca să fie răsplătiţi mult mai mult.
Le dă prilejul să ierte, să fie buni, să arate dragoste sau ospitalitate, sau credincioşie, spre a avea motive să le întoarcă înapoi însutit.
Le dă bucurii, le dă surprize fericite,
le dă daruri duhovniceşti, le dă fraţi iubitori şi apropiaţi,
Hristos caută poarta oilor întristate, bolnave, părăsite, uitate şi singuratice.
El nu uită poarta lor, cum o uită adesea toţi ceilalţi.
Scumpe oi ale Domnului nu fiţi triste că nu vă mai caută nimeni poarta, că nu mai vine nimeni pe la voi.
Bucuraţi-vă că vine şi că poate veni Domnul Isus! Chiar dacă nimeni altcineva n-ar mai veni niciodată, bine că vine Isus.
Cine vine la poarta ta şi cui îi deschizi?
Pentru cine se deschide uşa casei tale cu bucurie şi mai des?
Dar casa ta, pe cine adăposteşte? Pe Hristos şi pe ai Săi,
sau pe Satana şi păcatul?
Dar tu, oare pe la ce porţi umbli?
Cauţi tu oare poarta oilor Domnului? Uşa celor credincioşi, celor bolnavi, celor singuratici, orfani şi bătrâni?
Sau ce porţi cauţi tu?
Scumpul nostru Păstor şi Mântuitor Isus Hristos,
Îţi mulţumesc din toată inima că în marea Ta milă faţă de cei pierduţi ai trecut şi pe la poarta sufletului meu şi m-ai cercetat şi pe mine.
Îţi mulţumesc că ai intrat şi pe la mine aducându-mi lumină şi vindecare sufletului meu care zăcea în întuneric şi în umbra morţii.
Rămâi mereu la mine până când voi intra şi eu pe uşa Împărăţiei Tale veşnice.
Amin.