Literă şi Duh
Traian Dorz - Semănați Cuvântul Sfânt
1 - Multe biruinţe a făcut şi face Lucrarea cea vie a Evangheliei lui Hristos, - dar una dintre cele mai frumoase, mai permanente dar şi mai grele - este lupta şi biruinţa duhului viu împotriva literei moarte.
2 - În biserica lui Hristos, această luptă a început din clipa când s-a început instituţionalizarea credinţei... Până când intrarea şi ieşirea erau libere, intra oricine voia să trăiască credinţa, dar rămânea numai cel care o trăia.
3 - Cei ce trăiau credinţa erau smeriţi şi nu căutau locuri de frunte... Cei care n-o trăiau, dar nici nu voiau să plece, - au profitat de bunătatea celorlalţi - şi au pus stăpânire nedreaptă asupra lor pentru câştigul necurat de la ei.
Au interpretat legea în folosul păcatului făcând-o literă ucigaşă a duhului, iar ei au devenit ucigaşi ai dragostei duhovniceşti.
4 - Cuvântul înţelepciunii spune că toate lucrurile sunt într-o necontenită şi frământată rotaţie. Ce a fost va mai fi şi ce s-a făcut se va mai face şi vine iarăşi înapoi ceea ce a trecut... Dar în locul rânduit pentru judecată de multe ori domneşte nelegiuirea şi în locul rânduit pentru dreptate domneşte nedreptatea (Ecles. 3, 15-16).
5 - Aşa se întâmplă de cele mai multe ori că acolo unde trebuie să domnească Duhul, se stăpâneşte litera şi în loc ca Lucrarea Evangheliei să sporească spre viaţă, lucrarea literei o împinge spre moarte.
6 - Este o luptă continuă între fiii Duhului şi între fiii literei, pe care Satana, vrăjmaşul oricărei lucrări vii, îi împinge mereu ca pe nişte sloi de gheaţă oriunde se aprinde un foc viu, pentru a-l stinge şi nimici.
7 - De-a lungul veacurilor, istoria a scris pe multe pagini ale ei cu mult sânge şi multe lacrimi, numele multor martiri ai Duhului pe care cruzimea literei i-a ars pe ruguri, ori i-a răstignit pe cruci.
8 - Oricine îşi caută folosul său sau a tagmei sale în paguba Duhului Viu şi Sfânt, ajunge un rob şi un tiran în slujba literei care ucide şi arde întâi idei, apoi cărţi, apoi oameni.
9 - Cu toate mijloacele cruzimii cu care a luptat mereu litera ucigaşă împotriva blândeţii Duhului, - ea nu L-a biruit pe Duhul Cel viu şi Lucrarea Evangheliei celei vii, ci ea trăieşte şi rodeşte şi azi, aducând mereu tot mai frumoase roade pentru Dumnezeu.
10 - Cât de nepătrunse sunt căile lui Dumnezeu şi cât de tainice sunt lucrările Sale... Iată El ar fi putut să stârpească încă de la început neghina din grâu, - dar a zis: Lăsaţi-o până la seceriş (Matei 13, 30).
11 - Domnul ar fi putut uşor să nimicească prin puterea Sa şi neghina literei din grâul Duhului, - dar El ştie că mulţi dintre cei prinşi acum în ispită, vor fi izbăviţi până la urmă. Şi mulţi dintre cei care sunt acum neghină neagră, se vor preface prin Lucrarea Duhului în nişte grâu alb.
12 - La urmă însă, Domnul a promis că mai înainte de seceriş El va trimite lucrătorii Săi şi întâi va smulge neghina, adică va nimici toată puterea de gheaţă şi de intoleranţă a literei ucigaşe, iar apoi holda Duhului de viaţă curăţită şi sfinţită, va deveni moştenirea cea veşnică a lui Dumnezeu şi patria fiilor Săi izbăviţi.
13 - Uneori sunt vremuri binecuvântate când biruie Duhul. Atunci văi de oase moarte prind viaţă şi acolo unde era înainte numai uscăciune, vezi înverzind lanuri şi înflorind livezi.
14 - Dar îndată după astfel de primăveri frumoase - vrăjmaşul stârneşte din întuneric un alt vânt de gheaţă şi paznicii literei, alor muţi şi îngroziţi de lumina şi viaţa Duhului, încep să se năpustească plini de furie, ca nişte păsări de noapte să stingă lumina ce s-a ivit.
15 - Lumina aceasta este câmpul de bătaie văzut, - unde se înfruntă cele două oştiri de duhuri nevăzute... Oştirile de viaţă ale Duhului şi oştirile de moarte ale literei.
16 - Lupta încă nu s-a sfârşit. Atât cerul cât şi iadul trimit mereu întăriri pe acest front necruţător. Dar în curând, vremea acestor cerneri şi alegeri pentru viaţă ori moarte, se va încheia. Cei care şi-au ales una sau alta, vor rămâne definitiv acolo unde vor fi aflaţi în momentul final.
17 - Din miile de neamuri, de cete şi de instituţii din lume se conturează numai aceste două categorii de oameni care slujesc pe unul sau pe altul dintre aceste două duhuri: pe cel al vieţii ori pe cel al morţii. Pe cel al mersului înainte spre cer, ori pe cel al rămânerii pe loc în păcat.
18 - Locul cel mai frământat de aceste lupte, este cel al Bisericii lui Hristos. Aici unde Duhul Sfânt ar vrea să ridice lucrări vii, oameni vii, iniţiative creatoare şi vii, - litera uscată şi moartă, leneşă şi necruţătoare, murdară şi crudă - nu lasă. Îndată ce vede ivindu-se undeva un mugur de viaţă, sare şi-l zdrobeşte.
19 - De aceea toţi fiii adevărului vor fi urâţi de fiii minciunii. Toţi luptătorii Duhului, vor fi prigoniţi de aprozii literei şi toţi mieii Evangheliei vor fi urmăriţi de lupii uscăciunilor formaliste.
20 - Şi până la venirea Domnului când toată lucrarea diavolului va fi spulberată pe vecii vecilor împreună cu Satana şi cu toţi cei ce l-au sprijinit - aşa va fi.
Doamne Isuse, vino şi restabileşte pe totdeauna Împărăţia Duhului şi biruinţa vieţii. Amin.